Bine te-am găsit !
Cea mai mare parte a energiei electrice care este produsă astăzi se regăseşte sub formă de curenţi electrici alternativi. Pe de altă parte, aproape toate montajele electronice au nevoie să fie alimentate cu curent continuu. De aici rezultă necesitatea unor circuite electronice care să transforme curentul electric alternativ în curent electric continuu, transformare care este în mod curent numită redresarea curentului alternativ sau pur şi simplu redresare. Există mai multe circuite de redresare a curentului alternativ însă astăzi vom vorbi doar despre cele utilizate mai frecvent, şi anume:
- Redresarea monoalternanţă;
- Redresarea bialternanţă cu priză mediană;
- Redresarea bialternanţă cu punte de diode;
- Redresarea bialternanţă cu dublare de tensiune.
În zilele noastre redresarea curentului alternativ se realizează aproape exclusiv prin utilizarea diodelor. După cum am discutat şi în trecut, una din proprietăţile diodei este aceea că permite trecerea curentului electric doar într-un singur sens: de la anod la catod. Dat fiind faptul că există doar două sensuri posibile de curgere a curentului electric, circuitele de redresare (numite pe scurt redresoare) pot fi de tip:
- monoalternanţă – caz în care semnalul de la ieşirea redresorului este extras dintr-o singură semialternanţă a tensiunii alternative aplicată la intrare;
- bialternanţă – situaţie în care semnalul de la ieşirea redresorului este extras din ambele semialternanţe ale tensiunii alternative aplicată la intrare.
Redresarea monoalternanţă.
Este cel mai simplu procedeu de redresare al curentului alternativ. Pentru a realiza o redresor monoalternanţă nu ai nevoie decât de o simplă diodă. În figura 1a am desenat un circuit de redresare monoalternantţă şi câte o reprezentare grafică a tensiunilor de la intrarea şi de la ieşirea redresorului. Tensiunea (UIN) aplicată la intrarea unui redresor este în general preluată de la ieşirea (bobina/bobinele secundare ale) unui transformator (elementul TR din figura 1a), însă dacă dorim putem folosi fără nici o problemă orice altă sursă de tensiune electrică alternativă.
Dacă aruncăm o privire peste graficele din figura 1a vom observa că funcţionarea redresorului monoalternanţă este deosebit de simplă: din tensiunea de intrare (vezi graficul din stânga jos), redresorul transferă la ieşire doar semialternanţele pozitive (graficul din dreapta jos).
Figura 1a. Redresarea monoalternanţă.
Aşadar, semnalul de ieşire (UOUT) al redresorului monoalternanţă este format dintr-un şir de semialternaţe sau impulsuri de tensiune pozitivă. Asta înseamnă că între două impulsuri de tensiune consecutive semnalul de ieşire este zero, adică în acele momente circuitele pe care le conectăm la ieşirea redresorului nu primesc nici un strop de energie electrică. Pentru a rezolva această problemă trebuie să adăugăm în circuit o componentă care să acumuleze energie electrică atunci când apar impulsurile de tensiune şi să elibereze energie electrică atunci când impulsurile de tensiune lipsesc (dispar). În figura 1b am completat schema din figura 1a cu o astfel de componentă, şi anume cu un condensator.
Figura 1b. Redresarea monoalternanţă cu filtru capacitiv.
În partea de jos a figurii 1a sunt trasate din nou traficele pentru tensiunile de la intrarea şi de la ieşirea redresorului. Atunci când apare un impuls de tensiune pozitiv, dioda D se deschide şi astfel impulsul de tensiune încarcă condensatorul C. Atunci când pulsul de tensiune pozitivă dispare, dioda D se blochează (nu mai conduce curentul electric) iar condensatorul C începe să se descarce pe consumatorul legat la ieşirea redresorului (între bornele UOUT). Descărcarea condensatorului C face ca şi tensiunea de la bornele acestuia să scadă. Astfel, tensiunea de ieşire a redresorului nu va fi chiar constantă aşa cum ar fi de dorit, ci va varia între valoarea tensiunii maxime a impulsului şi valoarea minimă a tensiunii pe condensatorul C. Această variaţie de tensiune este numită tensiune de riplu (vezi VRIPLU [V] din figura 1b). Nu voi aborda acum modele de calcul însă trebuie să-ţi spun că valoarea tensiunii de riplu:
- creşte odată cu puterea consumată de la ieşirea redresorului;
- scade odată cu creşterea capacităţii condensatorului C;
- scade odată cu creşterea frecvenţei tensiunii alternative aplicată la intrare.
În mod curent, condensatorul C este numit de filtrare, deoarece filtrează (înghite) impulsurile de tensiune şi oferă în loc o tensiune (aproximativ) constantă.
Chiar dacă în practică de multe ori se neglijează acest lucru, este important să avem în vedere că pe o diodă aflată în conducţie mereu va apare o cădere de tensiune de circa 0,65V. Asta practic înseamnă că tensiunea livrată la ieşirea redresorului monoalternanţă va fi mereu cu cel puţin 0,65V mai mică decât tensiunea aplicată la intrare. Așadar, fără nici un consumator conectat la ieșirea redresorului monoalternanță, tensiunea de ieșire a acestuia este:
Important de adăugat este şi faptul că dintre toate tipurile de redresoare, cel monoalternanţă foloseşte cel mai mic procent din semnalul primit la intrare (doar 50%). Asta înseamnă că pentru a menţine tensiunea de riplu a redresorului monoalternanţă la valori mici este nevoie să folosim valori foarte mari ale condensatorului de filtrare C (cu mult mai mari decât cele necesare în cazul redresoarelor bialternanţă). Din aceste motive, în ciuda simplităţii sale, nu este avantajos să folosim redresorul monoalternanţă decât pentru redresarea semnalelor electrice de mică putere.
Redresarea bialternanţă cu priză mediană.
Acest tip de redresor este format practic din două redresoare monoalternanţă care au tensiunile de intrare defazate cu 180°. Rezultatul acestei conexiuni este un semnal care are de două ori mai multe impulsuri de tensiune decât redresorul monoalternanţă.
Schema redresorului bialternanţă cu priza mediană este prezentată în figura 2. Am presupus din nou că semnalele de intrare vin de la un transformator (TR) care de această dată are secundarul format din două bobine identice (cu număr egal de spire). Cele două bobine sunt legate la redresor în antifază sau în contratimp: când bobina legată UIN1 dă o semialternanţă pozitivă, cealaltă bobină va oferi la intrarea UIN2 o semialternanţă negativă, şi invers (vezi graficul din figura 2, stânga-jos). În acest mod, în fiecare moment vom avea în circuit o semialternanţă pozitivă care prin D1 sau D2 va fi transferată la ieşire (UOUT). Este cumva ca şi mersul pe bicicletă: când apeşi pedala cu piciorul drept, piciorul drept lucrează iar stângul se odihneşte, şi invers.
Figura 2. Redresarea bialternanţă cu priză mediană.
În lipsa unei sarcini conectate la ieşire, tensiunea UOUT a circuitului din figura 2 este dată de ecuaţia:
Redresorul bialternanţă cu priză mediană oferă la ieşire semialternanţe de două ori mai dese decât redresorul monoalternanţă, motiv pentru care condensatorul de filtrare C are mai puţin timp la dispoziţie pentru a se descărca. Din acest motiv, redresorul bialternanţă cu priză mediană (la fel ca orice alt tip de redresor bialternanţă) ne permite să folosim condensatoare de filtrare mai mici decât în cazul redresării monoalternanţă (de cel puţin 2-3 ori mai mici). Mai mult, prin faptul că necesită utilizarea a doar 2 diode, acest circuit permite obţinerea unei redresări cu pierderi minime de energie electrică. Din acest motiv, redresorul bialternanţă cu priză mediană este frecvent folosit la redresarea curenţilor electrici de putere. Bineînţeles, asta doar atunci când putem face rost de două tensiuni de intrare (UIN1 şi UIN2) egale :).
Redresarea bialternanţă cu punte de diode.
Am o veste bună: redresarea bialternanţă este posibilă chiar şi atunci când avem la dispoziţie doar o singură tensiune alternativă (UIN). Tot ceea ne trebuie este un circuit care:
- atunci când UIN are polaritatea dorită să o transfere pur şi simplu la ieşire;
- atunci când UIN are polaritate inversă să o conecteze inversat la bornele de ieşire.
Pentru un astfel de circuit avem nevoie de 4 diode conectate “în punte”, adică aşa ca în figura 3.
Figura 3. Redresarea bialternanţă cu punte de diode.
Pentru a uşura înţelegerea funcţionării acestui circuit, am marcat cu săgeţi roşii diodele prin care trec semialternanţele directe (adică cele care au deja polaritatea dorită) şi cu săgeţi verzi diodele prin care trec semialternanţele care au polaritate inversă. Acestea fiind zise, funcţionarea redresorului din figura 3 se rezumă la:
- atunci când între punctele B şi C avem o semialternanţă pozitivă (cu plusul pe B şi cu minusul pe C), diodele D2 şi D3 se deschid (fiind polarizate direct) iar diodele D1 şi D4 rămân blocate (fiind polarizate invers). În această situaţie, curentul electric trece prin dioda D2, apoi prin consumatorul electric conectat între bornele UOUT şi în cele din urmă se întoarce către transformatorul TR prin dioda D3.
- atunci când între punctele B şi C avem o semialternanţă negativă (cu minusul pe B şi cu plusul pe C), diodele D1 si D4 se deschid (fiind polarizate direct) iar diodele D2 şi D3 rămân blocate (fiind polarizate invers). În această situaţie, curentul electric trece prin dioda D1, apoi prin consumatorul electric conectat între bornele UOUT şi în cele din urmă se întoarce către transformatorul TR prin dioda D4.
Faptul că redresorul cu punte de diode necesită o singură tensiune de intrare îl face să fie cel mai des folosit în practică. La capitolul dezavantaje trebuie să amintesc faptul că semnalul redresat trebuie să treacă prin două diode (fie prin grupul D2-D3, fie prin grupul D1-D4), ceea ce înseamnă că pe un redresor în punte se va pierde o putere dublă faţă de redresorul cu priză mediană sau de redresorul monoalternanţă. Pentru a rezolva cât mai comod această problemă, producătorii de componente electronice ne pun la dispoziţie punţi de diode înglobate în capsule care pot fi uşor montate pe radiatoare de racire. Un exemplu frecvent de astfel de capsulă este cel din figura 4.
Figura 4. Punte de diode încapsulată. Alte exemple poţi afla dând click aici.
Dacă ai nevoie să redresezi curenţi mai mari de 2-3 A, recomandarea mea este să foloseşti o punte de diode încapsulată montată pe un mic radiator din aluminiu.
În lipsa unei sarcini conectate la ieşire, tensiunea de ieşire a redresorului bialternanţă cu punte de diode este dată de relaţia:
Redresarea bialternanţă cu dublare de tensiune.
Redresorul bialternanţă cu dublare de tensiune este în general privit doar ca un simplu truc prin care dintr-o tensiune de intrare mică poţi obţine o tensiune redresată mai mare (aproape dublă).
Aşa cum se observă din figura 5, redresorul cu dublare de tensiune este format din două redresoare monoalternanţă legate în serie şi care funcţionează complementar:
- în momentul în care UIN este format dintr-o semialternanţă pozitivă, dioda D1 este adusă în conducţie (fiind polarizată direct), iar dioda D2 rămâne blocată (fiind polarizată invers). În această situaţie UIN încarcă condensatorul C1 aplicându-i o tensiune pozitivă pe borna conectată la D1;
- în momentul în care UIN este format dintr-o semialternanţă negativă, dioda D2 este adusă în conducţie (fiind polarizată direct), iar dioda D1 rămâne blocată (fiind polarizată invers). În această situaţie, UIN încarcă condensatorul C2 aplicându-i o tensiune negativă pe borna conectată la D2;
- condensatoarele C1 si C2 sunt legate în serie, ceea ce înseamnă că tensiunile de la bornele lor se vor aduna. În aceste condiţii, fără nici o sarcină conectată la ieşirea redresorului, tensiunea UOUT va avea valoarea:
Figura 5. Redresarea bialternanţă cu dublare de tensiune
Redresorul bialternanţă cu dublare de tensiune nu este unul destinat redresării curenţilor de mare putere. Aceasta se datorează faptului că fiecare din condensatorii de filtrare este încărcat dintr-un redresor monoalternanţă fapt care atrage şi principalul dezavantaj al acestuia: dacă dorim să avem tensiuni de riplu mici trebuie să folosim condensatori de filtrare de valori uriaşe (adica inutil de scumpi 🙂 ).
Pe lângă aceste circuite de redresare “generale” există şi altele cu destinaţii mai speciale. Despre ele însă vom vorbi cu altă ocazie.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul tău de prieteni !
Cu bine,
Ciprian
Bună ziua! Am și eu o nelămurire,
Am un utulaj agricol la care vreau să fac instalație de lumini, am achizitionat, un alternator cu magneti permanenti care produce 25 de volți și maxim 14 amperi, am legat un regulator de tensiune care are integrat si punte de diode și face maxim 14,50 volti c.c, intrebarea mea ar fii, pot să-i atașez o baterie 12v 14 ah, care poate fi incarcat cu max 1,4 ah, nu exista riscul ca sa fie incarcat cu amperaj mai mare si in timp sa distruga bateria?
În momentul de fata, proiectorul legat direct pe regulator, pâlpâie, dacă pun o baterie nu va mai pâlpâi?
Salut. Am sursa din retea, 230v alternativ, si am nevoie pentru un solenoid puternic, de 230 v continu cam 4A . Cu o punte redresoare din comert, 1000v/30A, imi scade 20v in secundar, scade la 207v. Si solenoidul nu functioneazala capacitate. Am nevoie de o solutie sa nu imi scada tensiumea in continu. Multumesc.
Domnule Ciprian aveti tot respectul pentru munca pentru care o faceti , dezvoltati adevarate cursuri de electro-tehnica pentru incepatori .Pentru useriii care nu se pricep sa puna intrebari va rog cu blindete (profesorul de matematica al lui A. Einstein i-a spus ca v-a ajunge docher in port).Pentru nepasarea din invatamint esti o biblioteca de informatii.Sa fii iubit____dan
Salut,prntu un robot de pornire,redresor ,puntea redresoare cu 2 diode este ok?trebuie pus si condensator (electrolitic)? Am un traf ce are 2 iesiri la 12 v cu secundarul bobinat cu sarma de cupru de 2,5mm,crezi ca va merge la un robot auto?
La puteri mari se folosesc filtre cu intrare pe bobina.
Un articol foarte bun, mai ales pentru incepatori.
Multumim Ciprian!
Salut !
Interesant site-ul si povestea ta ! Si eu am am chochetat cu electronica ,ma pasionat si ma pasioneaza in continuare.Din pacate nu am mers pe acest drum si-mi pare rau….
Intrebare legata de articolul tau :
la o punte redresoare bialternanta,daca verific cu testerul piciorusele + si – am conductivitate intr-un sens,cum este normal,iar la punctele de alimentare cu curent alternativ ,nu am conductivitate pe nici un sens.
Este normal sau este intrerupta puntea ?
Salutare!
Am o placa de 66 leduri smd conectate toate in serie.
Intrebare de baraj: pot sa pun o punte redresoare plus condensatoarele de rigoare direct la priza si sa alimentez placa? Sau risc sa iau foc? 🙂
La calcul, 66*3.2v=211.2V. Mentionez ca in serie cu cele 66 de leduri mai sunt 2 smd-uri negre pe care scrie 100.
Daca risc sa iau foc asa, ce varianta as avea ca sa alimentez aceasta minunata placa cu leduri.
Merci anticipat!
Salut.
Am cumparat o punte de diode.
35A/1000V patrata FE7GF
Cum fac legaturile?
Trei dintre cele patru picioruse sunt in acelasi plan,iar al patrulea este rotit la 90 de grade si are un plus in dreptul lui pe carcasa.
Te rog,daca poti sa-mi spui care sunt intrarile si iesirile.
Multumesc.
Salut.
Piciorul cu “+” e clar ce e.
Piciorul din coltul opus de regula e “-” iar celelalte doua picioare sunt cele unde aplici tensiunea alternativa.
Salut!
Am realizat o punte redresoare bialternanța ca in schema de mai sus; am un transformator coborator de tensiune de la 380V la 110V AC si speram sa obtin si si la capătul Uout o tensiune de 110V DC dar am in schimb160V DC.
Am incercat cu un transformator mai mic adică de 80 V si La iesire dupa punte am măsurat 210V DC.
Ce tensiune trebuie să aibă Transformatorul pentru a obține 110 V DC?
Menționez că folosesc această tensiune la frâna de la un motor trifazic si tensiunea de alimentare ă bobinei este de 110V DC.
Multumesc anticipat!
Salut.
In termeni simpli, 100V alternativi reprezinta o valoare medie a acelei tensiuni. Valoarea maxima a varfurilor de sinusoida e cum 1.41 mai mare decat valoarea medie.
Altfel spus:
– daca bagam 110Vac intr-un redreson, dupa filtrare vom obtine aproximativ 110*1.41= 155.5Vdc;
– daca vrem ca dupa redresare si filtrare sa obtinem de exemplu 50Vdc, trebuie sa furnizam la intrarea in redresor 50 / 1.41 = 35.3 V.
Buna seara ma ajuta cineva ?
Am o statie de amplificare auti kenwood kac 622 cu o dioda arsa pe care scria m10z
Cu ce dioda o pot inlocui?
Nu ii stiu valoarea iar tipul de la magazinul cu piese si componente nu m-a putut ajuta
Multumesc
Cu orice dioda zener de 10v cu aceiasi putere sau mai mare.PL10Z ……….
Am un transformator cu 4 iesiri adica 6-7.5-9-12, cum pot face curent continu din toate iesirile astea? Imi trebuie doar o punte sau pentru fiecare cate una?
Folosesti o singura punte si un comutator cu 4 pozitii conectat intre transformator si punte.Tensiunea de plecare este 6v+1.5+1.5+3,infasurarile sunt inseriate. Nu este bobinat separat pt fiecare tensiune.
CUM PUTEM LEGA O PUNTE DE DIODE LA UN TRANSFORMATOR CU MAI MULTE IESIRI?
Daca avem o tensiune de 23 volti curent alternativ dupa redresare si filtrare tensiunea va fi in jur de 30 volti cc. intrebare;pentru a obtine o tensiune de 27 v cc, ce tensiune de curent alternativ trebuie sa avem? Cum se calculeaza?
Uout=Uin*radical din 2 – 2*tensiunea de cadere pe dioda
Uout=Uin*1.41-1.3
27Vcc=Uin*1.41-1.3
Uin=20Vca
Multumesc frumos . Am inteles
Articolul dvs. este binevenit pentru electronisti si mai ales pentru cei care construiesc alimentatoare. Daca imi este permisa o intrebare…Care este roul exact al condensatoarelor de capacitata mica puse in paralel cu cei electrolitici din alimentatoare?
Salut.
Condensatoarele electrolitice nu filtreaza bine frecventele inalte (semnalele parazite de inalta frecventa din componenta tensiunii de alimentare), Pentru a rezolva aceasta problema acestea sunt combinate cu condensatoare de mica capacitate (indeosebi ceramice) ce care filtreaza foarte bine frecventele inalte.
Mai concret, fara sa adaugi acei condensatori de mica capacitate, toate semnalele parazite de inalta frecventa care apar in acel circuit se vor propaga in tot ce este alimentat de la el (si nu numai). Un bun exemplu este suieratul pronuntat al aparatului de radio atunci cand in apropiere este pornita o sursa de tensiune in comutatie filtrata prost.
am si eu o intrebare am un transformator care imi da o tensune de 17V dupa punte si un electrlitic de 47000 microfarazi am o tensiune continua de 26V deci relatia U out nu este Uin -1.3V?????
la o punte redresoare 12V 25 A cum se leaga condensatorul ?am legat la iesires de cc 12 V si a pocnit.
condensatorul de 3 farazi si 50 V
Cu plusul la plus si cu minusul la minus.
Salut. Am o baterie de 12v care functioneaza mod float, tensiune 13,6v. Vreau sa stabilizez tensiunea la 12v. Ce ma sfatuiti.
Sa foloseste un stabilizator de tensiune :).
legarea condensatorului la puntea de 12v cc si 10 A se face oricum sau are sens de legare?
ce valoare are condensatorul?
Daca in figura 1, dioda o montam invers rezulta un curent negativ ?
Liniile rosii din fig.1 dreapta jos, vor fi sub linia orizontala ?
multumesc
Salut.
Da.
Doresc consumul de curent electric casa scarii bloc sa se faca din contorul individual cumulandu se la consumul din apartament cu ajutorul semnalului de la interfon.Atentie casa scarii este alimentata cu 3 faze si se poate produce scurt circui la alimentarea concomitentas a mai multi consumatori.Se poate si cu transformarea curentului alternativ in curent continu ,realizand costuri mici.
Va multumesc.
OK. In cazul in care mesajul tau continea intrebari, te rog sa-l reformulezi astfel incat sa-l inteleaga si altcineva in afara de tine.
Salut Ciprian,numele meu este Nicu si as vrea sa te rog sa ma ajuti si pe mine un pic.Ce am facut eu este un fel de redresor alcatuit din Tr 12V/10A la care am adaugat punte redresoare de15 A si in cele din urma doi condensatori in serie de 20000 de micro fiecare,la care,la iesire am ca si consumator o statie audio auto de2 × 2000 W,cel putin asa scrie pe ea.Ce trebuie sa ii mai fac sa nu se mai incinga puntea in ultimul hal,de am ars soua randuri de cabluri si de fiecare data le-am schimbat cu unele mai groase!Multumesc anticipat.
Salut.
Trebuie s-o pui pe un radiator de aluminiu. Daca si atunci se incinge, pune-o pe un radiator mai mare sau adauga un ventilator care sa bata aerul spre radiator.
Salut Ciprian! Deci am inceput sa refac schemele tale intr-un simulator si as avea cateava intrebari:
1. In primul link avem o punte redresoare momentan toate bune si frumoase, dar atunci cand conectez in paralel condensatorul la circuit pt a avea cat mai mici variatiile de tensiune acesta imi face semialternanta mai ascutita de ce?
2. Am refacut puntea cu ajutorul a 4 doide legate ca si cum formeaza o punte redresoare (pai daca e punte :)) ), iar in acesta schema semialternanta nu mi-o ascute ca si in prima imagine.
Cele 2 scheme sunt echivalete si ar trebui sa aiba aceeasi oscilatie? De ce in prima semnalul e mai ascutit?
Pofim cele 2 imagini:
Primul link: http://imgur.com/t4CM77z;
Al doilea link: http://imgur.com/p7ShJCp;
P.S. Cum aflu care este capacitatea recomandata pentru a aplatiza semnalul? Ma refer de al face cat mai drept, tensiune continua. Exista o formula?
Graficele nu trebuiau sa fie la fel pentru ca valoarea condensatorului difera foarte mult. In primul caz gaurile dintre alternante trebuiau sa fie mai mari (condensatorul are capacitate mai mica) iar in cel de-al doilea caz, gaurile trebuiau sa fie mai mici (condensatorul e mai mare).
Ti-am mai zis ca nu am cine stie ce experienta in simulari.
In realitate nu se poate aplatiza perfect semnalul. Tot timpul acele oscilatii vor continua sa existe iar prin marirea capacitatii nu putem decat sa le reducem, nicidecum sa le eliminam complet. Oscilatiile care raman dupa filtrare poarta numele de tensiune de riplu. Aceasta arata ce tensiune ai intre varfurile si gropile acelor oscilatii.
Tensiunea de riplu se calculeaza cu formula Vriplu=I/2fC [V], unde I este curentul consumat (in A) de sarcina amplicata la iesirea redresorului, f este frecventa tensiunii (in Hz) aplicate redresorului iar C este capacitatea condensatorului de filtraj (in farazi). Formula asta este valabila pentru redresarea bialternanta. Pentru cea monoalternanta scoti 2-ul din formula de mai sus.
Mersi!
Redresarea bialternanţă cu dublare de tensiune.
“în momentul în care UIN este format dintr-o semialternanţă pozitivă, dioda D1 este adusă în conducţie (fiind polarizată direct), iar dioda D2 rămâne blocată (fiind polarizată invers). În această situaţie UIN încarcă condensatorul C1 aplicându-i o tensiune pozitivă pe borna conectată la D1;”
In ultima figura D2 nu trebuia sa fie invers pt a putea fi polarizata invers?
Gata am inteles nu am fost atent la schema :))
asta e tare…’Daca folosim o punte de diode putem transforma si invers curentu din continu in alternativ”..il poti face cu un oscilator.ex lm555
Fa-mi te rog o favoare si scrie romaneste sau nu mai comenta deloc.
computerele folosesc curent continuu sau alternativ? Stiu ca din priza vine curent alternativ, dar computerul foloseste direct curentul alternativ sau are in el un redresor inainte de restul circuitelor ?
Curent continuu provenit de la o sursa de alimentare care redreseaza, filtreaza, reduce si stabilizeaza corespunzator tensiunea de alimentare.
Nu este folosit curentul alternativ tocmai pentru ca alternantele pozitiva si negativa se pot asocia starilor fundamentale de 0 si 1, prin intermediul microprocesorului care are sute de mii de tranzistori care comuta on si off adica 1 si 0 ?
Este si asta un motiv, chiar daca nu cel principal. Principalul motiv este faptul ca semiconductoarele nu functioneaza normal decat in curent continuu.
Starea de 0 si 1 logic este ceva relativ, depinde de ce conventie adopti. De exemplu poti considera nivelul de 0 logic ca fiind lipsa unei tensiuni (0V) si nivelul de 1 logic o tensiune alternativa de 5V (sau ce tensiune vrei tu). Cu aceasta conventie poti construi circuite logice sau chiar calculatoare care in loc de tranzistoare sa foloseasca relee electromagnetice. Asta pentru careleele merg normal atat cu curent continuu cat si cu curent alternativ.
Un releu costa cel putin cativa lei iar un procesor de cativa lei contine cel putin cateva zeci de mii de tranzistoare. In aceste conditii iti inchipui ce scump ar fi sa realizezi un procesor care in loc de tranzistoare sa aiba relee ? Iar de performanta … ce sa mai zic :D.
Salut,, care ar fi putera unui transformator ,pt. un redresor auto ce trebuie sa incarce o baterie de vreo ,,150A,,si ce marime,sau ma rog,putere ,ar trebui sa aiba puntea redresoare? Multumesc,
Puterea trafului poate fi oricare: daca e mai mica dureaza mai mult incarcarea iar daca e mai mare, incarcarea dureaza mai putin. Ca idee recomand un traf de minim 100-150W care dupa redresare iti poate da undeva intre 13 si 14V curent continuu. Puntea sa fie acolo de minim 10-15A.
Ai putea folosi si un traf mai mic de 100W insa in cazul in care bateria este foarte descarcata traful va fi fortat sa dea un curent mult mai mare decat este el proiectat sa dea, caz in care traf-ul se poate incalzi pana la distrugere.
salut!am facut o schema cu,care transform 1.5v in 230v – 320v..insa ,e curent alternativ …cand ,conectez un bec ,,palpae.. 🙂 la fel si cu sistemul audio,,cand ,dau volum tare se intrerupe ..dar la volum scazut merge….(ideea este ca dispozitivul e mic ,,cam de 5cm/5cm….si as vrea stiu daca se poate construi un redesor,cam la aceleasi dimesiuni….si daca da ,,,,,,,,,,,,,,, CUM :)…?? )
Mesajul tau e ca un sac in care ai aruncat niste cuvinte la intamplare. Daca vrei raspuns, reformuleaza ca lumea.
Salut! Exista o metoda de rederesare a curentului alternativ astfel incat rezultatul sa fie un curent continuu perfect (o linie dreapta, nu ca dintii de fierastrau)?
Nu. Asta pentru ca tensiunile alternative, atunci cand isi schimba sensul, au la un moment dat valoarea 0 (adica partea de jos a “dintelui de fierastrau”. Iar din 0 nu poti obtine altceva decat tot 0 :).
Daca folosim o punte de diode putem transforma si invers curentu din continu in alternativ
Ceea ce ai spus tu e o afirmatie sau o intrebare ? Daca e o intrebare, raspunsul e nu.
Interesant articol, foarte explicit.