Legarea în serie şi legarea în paralel

Legarea-în-serie-şi-legarea-în-paralel-abstract-articolBine te-am găsit !

În ultimele articole am vorbit doar despre circuite electrice compunse dintr-un generator electric şi o singură componentă pasivă (fie ea rezistenţă, inductanţă sau capacitate). A venit timpul să vedem cum stau lucrurile când în circuit avem conectate mai multe componente pasive. Astăzi vom vorbi doar despre situaţiile în care toate componentele sunt de acelaşi tip, urmând ca în articolele viitoare să analizăm şi situaţia când circuitul electric conţine tipuri diferite de componente. Subiectele de discuţie de astăzi sunt:

  • Legarea în serie
  • Legarea în paralel
  • Legarea în serie-paralel

În caz că nu eşti deja familiarizat cu ea, sigur ai observat că mai sus am folosit expresia componentă pasivă. Mai mult, aşa cum există componente pasive, tot aşa există şi componente active. Ca să nu lăsăm lucrurile în ceaţă, uite ce înseamnă fiecare:

Componentele pasive sunt elemente de circuit care îşi păstrează constante proprietăţile electrice (rezistenţă, capacitate şi inductanţă) indiferent de tensiunea electrică aplicată la borne. Cele mai întâlnite exemple de componente pasive sunt: rezistenţele, condensatorii, bobinele, termistoarele etc.

Componentele active sunt elemente de circuit ale căror proprietăţi electrice (rezistenţă, capacitate şi inductanţă) variază în funcţie de tensiunea electrică pe care o aplicăm la bornele lor. Cele mai întâlnite exemple de componente active sunt diodele, tranzistoarele şi circuitele integrate.

Legarea în serie

Pentru a explica acest mod de legare te invit să te uiţi peste schemele din figura 1. Înainte de vorbi despre legarea în serie menţionez că generatorul din figura 1 se presupune a fi unul de curent alternativ. De ce ? Pentru că, pe scurt, cel puţin în cazul bobinelor şi condensatorilor, efectele legării în serie şi în paralel se observă cel mai uşor în curent alternativ.

Figura 1. Legarea-în-serie-a-rezistenţelor-bobinelor-şi-condensatorilor-electrici - Hobbytronica

Figura 1. Legarea în serie a rezistenţelor, bobinelor şi condensatorilor electrici

Aşadar, aşa cum se observă şi în figura 1, legarea în serie înseamnă legarea componentelor una după alta aşa cum sunt legate inelele unui lanţ. Toţi electronii care circulă prin circuit trec rând pe rând prin fiecare componentă.

Să studiem primul caz şi anume legarea în serie a rezistenţelor. Fiind mai mult de o componentă în circuit, ca să înţelegem exact ce se întâmplă în circuit avem nevoie să ştim rezistenţa echivalentă serie, adică rezistenţa electrică rezultată prin legarea în serie a acelor rezistenţe. Rezistenţa echivalentă serie se calculează adunând valorile tuturor rezistenţelor legate în serie. În figura 1 am reprezentat un circuit cu n rezistenţe, ceea ce înseamnă că generatorul va alimenta un circuit care are o rezistenţă echivalentă la legarea în serie (Rechiv.serie) de

\mathrm{R_{echiv.serie}=R_1+R_2+\: ....\: R_n}

unde R1 este prima rezistență din circuit iar Rn este ultima.

Exemplu: presupunem că circuitul cu rezistențe din figura 1 este format din 3 rezistențe care au următoarele valori: R1 = 1Kohm, R2 = 2Kohmi şi R3 = 10Kohmi. În acest caz rezultă că circuitul respectiv ar avea o rezistenţă echivalentă serie de:

\mathrm{R_{echiv.serie}=1\, k\Omega +2\, k\Omega +10\, k\Omega =13\, k\Omega }

După cum se observă şi din exemplul de calcul, legarea în serie produce o rezistenţa echivalentă care este întotdeauna mai mare decât oricare din rezistenţele din respectivul circuit serie.

La fel stă treaba şi cu legarea în serie a bobinelor: inductanţa echivalentă al celui de-al doilea circuit din figura 1 se obţine adunând toate inductanţele din acel circuit. Aşadar, inductanţa echivalentă la legarea în serie (Lechiv.serie) se calculează cu relaţia:

\mathrm{L_{echiv.serie}=L_1+L_2+\, ...\, +L_n}

unde L1 este prima bobină (inductanță) din circuit iar Ln este ultima.

La legarea în serie, inductanţa echivalentă este întotdeauna mai mare decât oricare din inductanţele din respectivul circuit serie.

Exemplu: presupunem că circuitul cu bobine din figura 1 este format din 3 bobine care au următoarele valori: L1 = 10mH, L2 = 20mH şi L3 = 30mH. În acest caz rezultă că circuitul respectiv ar avea o inductanță echivalentă serie de:

\mathrm{L_{echiv.serie}=10\, mH+20\, mH+30\, mH=60\, mH}

Spre deosebire de rezistenţe şi bobine, capacitatea echivalentă la legarea în serie (Cechiv.serie) se calculează cu o relaţie diferită şi anume:

\mathrm{\frac{1}{C_{echiv.serie}}=\frac{1}{C_1}+\frac{1}{C_2}+\, ...\, +\frac{1}{C_n}}

unde C1 este primul condensator din circuit iar Cn este ultimul.

Exemplu: presupunem că circuitul cu condensatori din figura 1 este format din 3 condensatori care au următoarele valori: C1 = 1nF, C2 = 5nF şi C3 = 9nF. În acest caz rezultă că circuitul respectiv ar avea o capacitate echivalentă serie de:

\mathrm{\frac{1}{C_{echiv.serie}}=\frac{1}{1\, nF}+\frac{1}{5\, nF}+\frac{1}{9\, nF}=1,31\, nF}

De aici rezultă că:

\mathrm{C_{echiv.serie}=\frac{1}{1,31\, nF}=0,763\, nF}

La legarea în serie, capacitatea echivalentă este întotdeauna mai mică decât oricare din capacităţile din respectivul circuit serie.

Legarea în paralel

Aşa cum se poate vedea şi în figura 2, legarea în paralel presupune că o parte din electroni trec printr-o componentă, o altă parte trece prin altă componentă şi aşa mai departe.

Figura 2. Legarea-în-paralel-a-rezistenţelor-bobinelor-şi-condensatorilor-electrici - Hobbytronica

Figura 2. Legarea în paralel a rezistenţelor, bobinelor şi condensatorilor electrici

Legarea în paralel a rezistenţelor (primul circuit din figura 2), produce o rezistenţă echivalentă paralel care este mereu mai mică decât oricare din rezistenţele din respectivul circuit paralel. Rezistența echivalentă la legarea în paralel (Rechiv.paralel) se calculează cu următoarea relaţie:

\mathrm{\frac{1}{R_{echiv.paralel}}=\frac{1}{R_1}+\frac{1}{R_2}+\, ...\, +\frac{1}{R_n}}

unde: R1 este prima rezistenţă din circuit iar Rn este ultima.

Exemplu: presupunem că circuitul cu rezistențe din figura 2 este format din 3 rezistențe care au următoarele valori: R1 = 1kΩ, R2 = 2kΩ şi R3 = 10kΩ. În acest caz rezultă că circuitul respectiv ar avea o rezistență echivalentă la legarea în paralel de:

\mathrm{\frac{1}{R_{echiv.paralel}}=\frac{1}{1\, k\Omega }+\frac{1}{2\, k\Omega }+\frac{1}{10\, k\Omega }=1,6\, k\Omega }

De aici rezultă că:

\mathrm{R_{echiv.paralel}=\frac{1}{1,6\, k\Omega }=0,625\, k\Omega =625 \, \Omega }

Legarea în paralel a bobinelor (al doilea circuit din figura 2), produce o inductanţă echivalentă paralel care este mereu mai mică decât oricare din inductanţele din respectivul circuit paralel. Inductanța echivalentă la legarea în paralel (Lechiv.paralel) se calculează cu următoarea relaţie:

\mathrm{\frac{1}{L_{echiv. paralel}}=\frac{1}{L_1}+\frac{1}{L_2}+\, ...\, +\frac{1}{L_n}}

unde: L1 este prima bobină din circuit iar Ln ultima.

Exemplu: presupunem că circuitul cu bobine din figura 2 este format din 3 bobine (inductanțe) care au următoarele valori: L1 = 2mH, L2 = 4mH şi L3 = 8mH. În acest caz rezultă că circuitul respectiv ar avea o inductanță echivalentă la legarea în paralel de:

\mathrm{\frac{1}{L_{echiv. paralel}}=\frac{1}{2\, mH}+\frac{1}{4\, mH}+\frac{1}{8\, mH}=0,875\, mH}

De aici rezultă că:

\mathrm{L_{echiv.paralel}=\frac{1}{0,875\, mH}=1,143\, mH}

Legarea în paralel a condensatorilor (al treilea circuit din figura 2), produce o capacitate echivalentă paralel care este mereu mai mare decât oricare din capacităţile din respectivul circuit paralel. Capacitatea echivalentă la legarea în paralel (Cechiv.paralel) se obţine însumând valorile capacităţilor legate în paralel, adică:

\mathrm{C_{echiv.paralel}=C_1+C_2+\, ...+C_n}

Exemplu: presupunem că circuitul cu condensatori din figura 2 este format din 3 condensatori care au următoarele valori: C1 = 2nF, C2 = 6nF şi C3 = 10nF. În acest caz rezultă că circuitul respectiv ar avea o capacitate echivalentă la legarea în paralel de:

Dacă în circuitul cu condensatori de mai sus am considera C1 = 2nF, C2 = 6nF şi C3 = 10nF, rezultă că circuitul respectiv ar avea o capacitate echivalentă paralel de:

\mathrm{C_{echiv.paralel}=2\, nF+6\, nF+10\, nF=18\, nF}

Legarea în serie-paralel

După cum se vede şi în figura 3, legarea în serie şi legarea în paralel se pot combina pentru a realiza circuite mai complexe. Prima întrebare care s-ar pune ar fi: cum aflu rezistenţa, inductanţa sau capacitatea echivalentă a unui circuit serie-paralel ? Raspunsul constă în a lua fiecare bucăţică de circuit în parte, a-i calcula valoarea echivalentă şi apoi a o combina cu celelalte valori echivalente.

Să luăm exemplul primului circuit din figura 3 (pentru celelalte două circuite treaba stă exact la fel). Se observă că rezistenţele R1 şi R2 reprezintă o legare în serie, iar R3, R4 şi R5 reprezintă o legare în paralel. Prima dată calculăm rezistenţa echivalentă paralel, pe care să zicem că o notăm cu Re. Apoi, observăm că R1, R2 şi Re formează împreună un circuit serie. Aşadar, utilizând formulele de la legarea în serie şi legarea în paralel, descompunând un circuit mai complex în circuite serie şi paralel elementare, obţii uşor valoarea echivalentă a circuitului respectiv.

În practică foarte rar se întâlnesc circuite serie-paralel formate dintr-un singur tip de componente, însă principiul descompunerii rămâne valabil. De exemplu, dacă în locul lui R3, R4 şi R5 ar fi nişte condensatori C3, C4 şi C5, ai putea calcula capacitatea echivalentă paralel a grupului C3, C4 şi C5 (să-i zicem Cp) şi rezistenţa echivalentă serie a grupului R1, R2 (să-i zicem Rs). În final vei putea spune că circuitul respectiv este compus dintr-o rezistenţă Rs înseriată cu un condensator Cp.

Figura 3. Legarea în serie – paralel a rezistenţelor, bobinelor şi condensatorilor - Hobbytronica

Figura 3. Legarea în serie – paralel a rezistenţelor, bobinelor şi condensatorilor

La ce foloseşte legarea în serie a rezistenţelor, bobinelor şi condensatorilor ? Luând cazul rezistenţelor sau al bobinelor, observăm că ne permite să folosim mai multe rezistenţe sau bobine de valoare mai mică pentru a construi una de valoare mai mare. În cazul condensatorilor este exact invers: legarea în serie a mai multor condensatoare conduce la obţinerea unei capacităţi echivalente mai mici. Însă principala importanţă este dată de faptul că în punctul de legătură a două rezistenţe, bobine sau condensatori legaţi în serie, tensiunea electrică măsurată între acel punct şi oricare dintre bornele generatorului este mai mică decât cea dată de generator. Această proprietate stă la baza funcţionării atenuatoarelor (reducătoarelor) de semnal.

Legarea în paralel permite obţinerea unor rezistenţe de valoare mică. Te-ai putea întreba “dar cum, nu se pot găsi rezistenţe exact de valoarea de care am nevoie ?” Poţi găsi, însă de exemplu în situaţiile în care ai nevoie de o rezistenţă care să disipe câteva zeci de W, greu găseşti una de cumpărat. Aşa că în cazul acesta, poţi lua mai multe rezistenţe de putere mai mică şi valori mai mari ale rezistenţei, calculezi câte îţi trebuie să pui în paralel ca să ajungi la rezistenţa echivalentă de care ai nevoie şi te-ai scos.

În ceea ce priveşte condensatoarele, legarea în paralel permite creşterea capacităţii echivalente. De exemplu, o problemă frecvent întâlnită la condensatoarele mai ieftine este aceea că nu suporta curenţi de încărcare/descărcare foarte mari. Dacă aceştia sunt folosiţi la încărcări şi descărcări dese (cum ar fi în cazul unui stroboscop dintr-un club) rişti să îi încălzeşti până explodează. Pentru a evita problema asta poţi folosi un condensator care suportă un curent de încărcare/descărcare mai mare dar care este mai scump sau poţi folosi o variantă mai ieftină, la fel de bună dar probabil puţin mai voluminoasă – să legi în paralel mai mulţi condensatori obişnuiţi.

În final, te rog să te gândeşti atent la lucrurile despre descompunerea circuitelor de care vorbeam mai sus. Dacă reuşeşti repede să le înţelegi, chiar dacă nu-ţi dai încă seama, ai făcut un mare pas spre a ajunge să înţelegi uşor orice schemă electrică.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul tău de prieteni !

Cu bine,

Ciprian

112 thoughts on “Legarea în serie şi legarea în paralel”

  1. Frate …dar nu cumnva termistoarele sunt componente active ? Isi modifica rezistenta in functie de temperatura …

    Reply
  2. Scuze pt întrebarea idioata 🙂
    Dar chiar nu înțeleg din moment ce fiecare condensator are in el dielectric cum se poate incarca un condensator aflat în mijlocul unei serii de condensatori legați în serie?
    Adică ceva trece prin ei nu? Ce e acel ceva sarcina electrica?

    Reply
    • Probabil ai aflat deja raspunsul , dar faza cu condensatorul din mijloc sau final sta in felul urmator : Condensatorul duce curent pe prima armatura , cand e plina se duce mai departe spre urmatorul condensator ,daca tensiunea electronilor , adica tensiunea electrica e destul de mare , viteza lor de deplasare , daca are generatorul destui volti . Si asa se incarca fiecare condensator . Ai un generator de 6 volti si 3 condesatoare de 2,5 volti si sa zicem ca rezistenta e 0,1 sau ceva ? Pai in primul condensator ajung 2,5 , in al doilea 2,5 si in al treilea restul si nu poate sa treaca mai departe pentru ca nu e incarcat complet pe prima armatura … Eu cred doar ca tu nu intelegi ca electronii(+ pe baterie , dar uneori e numita si sarcina negativa) tind sa se duca spre atomii cu mai multi protoni (minus pe baterie , dar uneori e numita si sarcina pozitiva) .

      Eu iti recomand sa citesti din nou ce nu ai inteles sau sa aprofundezi prin alte articole , videoclipuri etc.

      Reply
  3. pot lega infasurarile trifazice in paralel la un generator electric pentru a obtine tensiune monofazata de 220v?

    Reply
  4. Cum trebuie sa leg mai multe panouri solare ( ex : 4 × 300 Watt si 37.7 Volti ) la un invertor si un regulator de tensiune impreuna cu baterii de stocare ?
    Multumesc

    Reply
    • intelegand ca nu ai nimic in comun cu circuitele electice te sfatuiesc sa apelezi la un specialist sau macar unul care are ceva in comun cu circuitele electrice .in principiu nu este nimic complicat avand in vedere ca pe regulator sant notate legaturile panourilor…. bateriei ..invertor ,,depinde de ce regulator utilizezi

      Reply
  5. Salutare, pt.legarea unor consumatori de cc (0.8 A este consumul fiecarui consumator / 24V) la o sursa de alimentare cc, 30A, 24 V, va trebui sa folosesc configuratia paralel?
    De asemenea, se vor putea lega 37 consumatori pe acea sursa?

    Rog confirmare.
    Multumesc.

    Reply
    • cea in serie,pentru ca daca legi in serie ai tensiune mai mare,daca pui in paralel ai curent mai mare,conteaza si puterea watti, cu cat ai mai multi watti la bec cu atat mai mult mananca curent,este diferit un bec cu filament sau unul economic,daca pui bec cu filament mananca mai mult curent si mai putina lumina da, dar daca pui bec economic atunci mananca mai putin si lumina mai mare.

      Reply
  6. Bună ziua!
    Am un redresor de 5,2v la 1amper.
    La acesta vreau sa conectez 56leduri la 2.2v și 20ma legate în paralel.
    Va rog ce rezistenta sa inserez în circuit pentru a nu praji ledurile, dacă se poate și formula de calcul?
    O zi buna și va mulțumesc!

    Reply
  7. Cum se deseneaza face o schema cu patru becuri o sursa si doua comutatoare astfel incat sa se aprinda pe rand cate 1,2,3,,4

    Reply
  8. Am o tensiune alternativa de 110v și am nevoie de 230v până in 3000 kva. Cum pot avea 2 tensiuni de 115v in antifază (180 grade) pentru ca pe fiecare conductor nu este admisă o tensiune mai mare de 110-115 V. Toate astea fără transformator.
    As putea folosi o bobina pe fază și un condensator pe N??
    Mersi.

    Reply
    • Nu imi dau seama cum ai putea asta fara transformator.

      Cum adica o bobina pe faza si un condensator pe N ? Unde mai exact conectezi cele doua borne ale condensatorului si unde mai exact conectezi cele doua borne ale bobinei ?

      Reply
      • Am si eu o intrebare te rog ,am instalat 3 eoliene si dau cate 5-6 v la 10m/s ,le-am legat in serie si dau 9 v, în paralel mai puțin, circa 7 v ! Cum sa le instalez sa scot 12-13 v? Multumesc

        Reply
    • Si eu am o bormasina la 110V si ma gandeam sa vad daca reusesc sa modific legaturile rotor stator in paralel astfel incat sa mearga la 220 v ?1?1?1 stie cineva ?

      Reply
  9. Salut.Am un incarcator de telefon care are iesirea de 6,5 v si 500 mAh.Ce rezistente si cum sa le leg ca sa pot incarca o baterie de 3,7v si 150mAh.Multumesc pentru raspuns.Stefan

    Reply
  10. Buna ziua,
    Vreau sa construiesc un transformator cu primar monofazic și secundar trifazat. Ce sfaturi îmi puteți da.
    Cum pot face decalajul de tensiune de 120 grade între cele 3 înfășurări primare legate in serie ?

    Reply
    • 1. Daca infasurarile sint legate in serie, curentul este acelasi prin toate cele trei infasurari.
      2. Daca infasurarile sint identice vei avea aceeasi cadere de tensiune pe fiecare infasurare.
      3. Fazorul tensiune nu se decaleaza fata de axa ox, doar curentul poate fi decalat in cadranul I sau IV,
      daca in circuit predomina condensatori sau bobine.
      Din cite inteleg ai vrea sa transformi o retea electrica monofazta in una trifazata, printr-un transformator,
      acest lucru il poti realiza doar cu un convertizor de frecventa. vezi: http://www.electrozep.ro/Convertizoare/Frecvență

      Reply
  11. buna, am 2redresoare de 12v si incarc 2baterii 12v legate in serie .Ce trebue sa fac ca sa nu treaca 24v printr-un redresor?

    Reply
    • Nimic. Tensiunea nu trece, ea doar e prezenta la niste borne. Curentul e cel care circula, care poate trece.

      Mai mult ar trebui sa te intereseze faptul ca având bateriile legate in serie una din ele mereu va tinde sa se supraincarce (chiar sa fiarbă) in timp ce cealalta risca sa ramana descarcata.

      Tu mizezi pe faptul ca cei 24 de volti se distribuie egal intre baterii (cate 12V pe fiecare). Insa asta se întâmplă doar daca bateriile sunt perfect identice (grad de uzura, stare de incarcare, temperatura, tolerante zero in timpul fabricației etc.). Realitatea insa nu este asa de perfecta o baterie va trage mai mult si se va supraincarca iar cealalta, mai timida, va rămâne subincarcata.

      Reply
  12. sunt afon in electricitate dar vreau sa invat, cum fac sa obtin din mai multi condensatori un acumulator pentru un motor de 2000 wati,cu voltaj de 72v si capacitatea 45 Ah

    Reply
    • In principiu:
      – iei un camion de condensatori de minima 75V si ii legi in paralel pana faci cam 3000 de farazi3.
      – folosesti un stabilizator de tensiune care sa-ti ofere cei 75V pentru motor chiar (condensatorii cum incepi sa tragi curent din ei cum le scade tensiunea la borne)

      In concluzie, din punct de vedere financiar nu este (inca) rezonabil sa folosesti condensatori in loc de acumulatori electrici obisnuiti.

      Reply
  13. Salutare. Cum as putea sa obtin 19v si un curent cat mai mare prin legarea unor acumulatori tip 18650 (3,7v cu 2200 mAh). Ma gandeam sa inseriez un grup de 4 acumulatori legati in serie cu alt grup de 4 acumulatori legati in paralel dar nu stiu daca este o idee buna

    Reply
  14. Salut, Ciprian! Vreau să montez DOUĂ lămpi (tip ”aplică” cu becuri halogen) în locul unei lămpi simple. Este bine în paralel? (Am încercat să fac o schemă electrică, dar nu am putut s-o transfer în fereastra de comentariu).

    Reply
    • Daca nu e scris nimic legat de polaritate (si in special daca apare pe undeva semnul “~” urmat de o tensiune) foarte probabil sa fie vorba de condensatoare electrolitice pentru motoare, care nu sunt polarizate.

      Reply
  15. Salutãri d-le Ciprian,și felicitări pentru informațiile expuse.Vreau să leg în paralel 2-3 condensatoare electrolitice pentru a ajunge la valoarea de care am nevoie la pornirea unui motor monofazat,220v.întrebarea care o am: este nevoie la legarea în paralel a condensatoarelor de respectarea polarităților? Bănuiesc că,da.Cum aflu care este,plusul sau minusul la un condensator care are șterse o parte de date de pe el?

    Reply
  16. Salut
    Am o scula de bucatarie oala sub presiune) care se alimenteaza la 120v ac, putere 1000w. Cum as putea sa o conectez la 220 v ac in serie cu unul-doua becuri de 220 v (60-75-100…w). ? Este posibil ?

    Reply
    • O sa mearga asa: becurile se vor aprinde aproape normal iar oala mai deloc.

      Ca sa se imparta tensiunile la jumatate e nevoie ca cele doua sarcini puse in serie (oala si grupul de becuri) sa aibe rezistente electrice egale. In caz contrar pe sarcina care are rezistenta mai mare va apare o tensiune mai mare si pe cea cu rezistenta mai mica o tensiune mai mica.

      Reply
  17. Va salut, am nevoie de niste tranzistori pe cale de disparitie. BD 249C. Vreau tranzistorii fabricati pana in ’80. Echivalentii de la magazinele de specialitate crapă, la fel si tranzistorii cumparati de la magazinele online chinezesti.

    Reply
  18. Va lansez aici o intrebare. Ma intereseaza sa aflu o impedanta rezultata din: boxa 4 ohmi paralel cu una de 8 ohm, dupa care inseriata cu 16 ohm. Si o alta varianta 8 ohm paralel cu 16 ohm. Care sunt impedantele rezultate la final ?. Multumesc…

    Reply
  19. Salutare! Am si eu o nelamurire, am trei rezistente, R1 legata in serie cu R2 si R3 in paralel, toate trei au valoarea de 2 ohmi fiecare. Ce rezistenta are intreg circuitul ?! Sper ca m-am exprimat corect ! Va multumesc!

    Reply
    • 3 ohmi. R2||R3 = R2*R3 / (R2 + R3) = 2*2/(2+2). Si mai avem un rezistor de 2ohmi in serie cu 1ohm = 2+1 =3. Ca un artificiu: cand ai 2 rezistori de aceeasi valoare, pusi in paralele, atunci rezistenta echivalenta este jumatate din rezistenta unuia dintre ei

      Reply
      • Poate am inteles gresit: daca ai R1 in serie cu R2 si totul este in paralel cu R3 atunci rezistenta echivalenta este: 0.75 ohmi

        Reply
        • Pentru cazul tau in care toate rezistentele sunt egale intre ele, rezistenta echivalenta simplificata este:
          R.echivalent = R1 + R2||R3 = R1 + R2/2 = 2 + (2/2 = 2 + 1 = 3.

          Daca rezistentele nu erau egale, rezistenta ehivalenta era:

          R.echivalent = R1 + R2||R3 = R1 + (R2 x R3)/(R2 + R3). Formula care in cazu tau da tot 3, adica: 2 + (2 x 2)/ (2+2)= 2 + 4/4 = 2 + 1 = 3.

          Reply
  20. Salut!

    Am o sursa de 360w la 220v pentru alimentare leduri. Are trei iesiri, fiecare alimentand 5 ml de leduri la 14,4w pe ml. Daca leg iesirile in serie pot alimenta o singura banda de 15 ml de leduri? Voi avea tot 360w puterea?

    Reply
  21. Draga Ciprian
    Admirabil efortul tau ! Am descoperit site-ul accidental si sunt realmente incantat!
    Keep up the good work !

    Reply
  22. Salu,Am 10 Halogene de 12v*48w(leduri),ce fel de transformator trebuie sa am in cat sa le, leg pe toate pe acelasi circuit,,ele normal sunt pentru masini dar eu vreau sa le Montez intr o hala.conteaza cum trebuie legate intre ele?

    Reply
  23. Salut,

    La masina personala am (asa am luat-o) un circuit banuiesc ca in serie (pozitie + daylights, pornesc impreuna, se sting impreuna) si de cateva nu mai merge pe partea soferului (nici banda cu leduri si nici pozitia). Deductia mea de nespecialist este ca este un circuit in serie si ca daca sa zicem s-a ars un bec nu va mai functiona nici celalalt. Sunt curios ce solutie am, cu as putea sa renunt la nul dintre becurile de pe circuit? Il pot inlocui cu ceva – o rezistenta ceva?

    Reply
  24. Salut.pot lega doua motoare de 110v in serie la 220v?mentionez caci motoarele sunt identice de pe un aspirator made uk.

    Reply
  25. Va rog frumos sa ma ajutati daca se poate. Am cumparat 3 lustre pe care vreau sa le fac una singura, adica sa se aprinda toate deodata. Dar nu stiu sa le leg in asa fel incat sa se poata aprinde toate de la acelasi intrerupator simplu. Nu ma prea pricep in acest domeniu dar am vointa 🙂 va multumesc!

    Reply
  26. Daca un curent se distribuie in mod egal la 4 consumatori, rezistentele interne ale fiecaruia vor fii egale?

    Reply
  27. Salut. Probabil nu-i asa complicat dar am o dificultate in a separa intr-un circuit cel care este in paralel si cel in serie. La orice exemplu ti se arata 3 rezistente insirate si-ti spune : astea sunt in serie; ori 3 rezistente in paralel si-ti spune : astea sunt in paralel. Orice prost ar putea sa o spuna dar, intr-un circuit obisnuit , sa zicem de tv-eu ori altceva, cum le separi sa le poti calcula? Uneori sunt in stea, patrat, triunghi etc. Poate intrebarea nu e tocmai clara….oricum asa o las. Multumesc. Dan

    Reply
  28. Buna, ma poti ajuta cu informatii legate de metode pentru calcularea ESR-ului (Rezistenta echivalenta serie) la condensatoarele electrolitice?

    Reply
    • Salut.

      ESR-ul nu se calculeaza pentru ca datele de intrare ar fi foarte greu se gasit. De aceea ESR-ul fie se masoara (sunt pe net fel de fel de montaje in acest scop) fie se ia din datasheet-ul respectivului condensator.

      Reply
  29. salut cum pot conecta un electromotor cc 12v la o sursa de 24v cc ??? ma gandeam sa pun in serie cu un cosumator 12v(bec de exemplu 12 v 55 w) ar merge?

    Reply
    • Daca motorul si bec-ul ar consuma exact acelasi curent, da, ar merge. Insa motorul daca e in gol consuma un anumit curent, iar cand e in sarcina consuma alt curent. Cu alte cuvinte cand motorul e in gol vei avea mai mult de 12V pe el (si mai putin de 12V pe bec) iar cand motorul va trage din greu este posibil ca tensiunea de pe el sa fie mai mica de 12V (iar cea de pe bec sa creasca peste 12V).

      Daca iti permiti situatia de mai sus poti incerca varianta cu inserierea unui bec de 12V de 55W sau de ce putere pare a fi mai potrivit.

      Daca nu, ai nevoie de un stabilizator de tensiune (care sa scada de la 24V la 12V).

      Reply
    • Daca sunt exact la fel, le legi primarele si secundarele in paralel respectand fazarea corecta (adica alternantele din secundar sa fie in faza). Daca nu ai inteles cum e cu fazarea spune-mi si o sa incerc sa explic altfel.

      Reply
  30. Bună seara, întrebare stupida poate dar incerc:
    Doua rezistente de 300w fiecare legate în paralel la o rețea de 110v se pot lega în serie pentru a putea suporta o rețea de 220v? ( e vorba de un prăjitor de pe piața americană pe care vreau sa il folosesc pe retea de 220v și M-am gândit sa întreb înainte sa îl “prajesc”)
    Mulțumesc

    Reply
    • Da, pentru a putea fi folosite normal la 220V, trebuie legate in serie.

      P.S. nu te mai teme sa pui intrebari care ti se par stupide. Eu cred ca mereu este mai bine risti sa spui ceva ce ti se pare o prostie, decat sa ramai … neinteligent :D.

      Reply
  31. Buna seara,
    La un amplificator audio, valoarea condensatorului de filtraj este 4700uF/50V. Daca ii pun o valoare mai mare, de exemplu 20000uF, afecteaza negativ? Am citit ca o baterie de condensatori mai mici ar fi mai eficienta decat un condensator mare. Tensiunile condensatorilor mai mici ar trebui sa fie mai mari sau aceleasi cu tensiunea condensatorului mai mare?

    Va multumesc

    Reply
  32. ma scuzati am intrebat pt ca nu stiu daca sunt valabile schemele si pentru circuite de curent continu, am gasit un condensator 47 microfarazi dar 100 v in loc de 50 , pot sa il folosesc?

    Reply
  33. am la o statie audio un condensator stricat de 47 microfarazi 50 volti si vreau sa il schimb dar nu gasesc acelasi model, intrebarea ar fi daca as putea sa leg in paralel 5 condesatori de 10 microfarazi si 50 volti? multumesc anticipat !

    Reply
  34. Intrebare posibil am o problema cu alternatorul mașinii as dori sa pun pe faza scurta cate un condesator curiozitatea este cum pot afla (calcula) știind puterea si tensiunea… Puterea =55w tensiune 12 v intensitatea teoretic 4,5 A

    Reply
  35. Buna ziua,
    As dori sa aflu in cate moduri posibile pot combina patru rezistente ?
    As dori si desen.
    Multumesc anticipat .

    Reply
  36. salut,poate nu m-am exprimat corect,as dori sa aflu cum pot lega 2 condensatori de aceiasi valoare ca sa obtino valoare dubla, in serie sau paralel? ex.C1=1250mf/16V + C2=1250mf/16v=???

    Reply
  37. Salut,
    Intre doua puncte de retea am 5 condensatoare legate in serie si intre aceleasi puncte am alte 5 condensatoare legate in paralel. Cum se calculeaza Ce la acest circuit?

    Reply
    • Salut,

      Calculezi Ce serie pentru cele 5 condensatoare legate in serie.
      Calculezi Ce paralel pentru cele 5 condensatoare legate in paralel.
      In acest punct schema ta poate fi privita ca fiind compusa dintr-un condensator de capacitate “Ce serie” legat in paralel cu un condensator de capacitate “Ce paralel”.
      In continuare calculezi Ce paralel ale acestor doua condensatoare echivalente.

      Reply
  38. In ce priveste condensatorii vroiam sa aplic cam aceeasi ipoteza.
    Daca leg in serie 2 condensatori cu specificatii de 10v/100uF ce rezultat am?
    Dar daca ii leg in paralel?
    Sa inteleg ca la legare in serie se aduna toate valorile si la paralel o sa am uF/2?

    Reply
    • 1. In serie obtii 50uF/20V. Deci daca bagi 20V pe 2 condensatori egali legati in serie, pe fiecare din ei ar trebui sa apara cate 10V. In realitate nu exista doi condensatori cu caracteristici perfect egale motiv pentru care pe unul o sa apara mai mult de 10V iar pe unul mai putin de 10V. Pentru a rezolva aceasta problema, la bornele fiecarui condensator se conecteaza cate o rezistenta (in cazul tau asta poate fi de 10k).

      2. In paralel obtii 200uF/10V.

      3. Care “toate valorile” ?
      Daca ai 2 condensatori de aceeasi capacitate si tensiune:
      – la legarea in serie se injumatateste capacitatea echivalenta dar se dubleaza tensiunea maxima suportata;
      – la legarea in paralel se dubleaza capacitatea echivalenta iar tensiunea maxima suportata este egala cu cea scrisa pe condensator.

      Reply
  39. Daca am 2 rezistente in serie cu valoarea de 5w/4k ce rezultat primesc?
    Dar daca le leg in paralel?
    Dar la condensatori?

    Reply
  40. salut
    se pot conecta in serie sau in paralel releele?
    am nevoie de un releu de 24v iar eu am 2 de 12 v
    nu sunt electronist dar am incercat sa repar un televizor si mi-a mers smecheria asta cu 2 condensatori
    si …..ma gandeam ca imi va merge si la un frigider
    multumesc anticipat

    Reply
    • Nu e nevoie sa folosesti doua relee de 12V ca sa obti unul de 24V. Ia unul de 12V, masoara rezistenta bobinei si apoi inseriaza cu bobina o rezistenta egala cu rezistenta bobinei (rezistenta aia e bine sa fie de macar 0,5W. In acest mod obtii un releu la 24V ;).

      Reply
  41. Buna ziua! As dori sa stiu de unde va rezulta acele valori cu 0,..nf, la calcularea condensatorilor legati in serie pentru ca nu imi dau seama cum calculati de va rezulta acele valori? Multumesc anticipat!

    Reply
  42. ce se produce cu puterea termica la legarea in serie /paralel a termorezistentelor ???
    -as dori ca intr-un frigider scos din functiune sa inst termorezistente recuperate de la masini de spalat ( 2000 w )
    -in frigider doresc sa fermentez tutun si am nevoie de 50-55 C^….iar reglajul temp sa-l fac cu termocuplu
    -daca te uiti la un ZIL ,,are sertare metalice si pe fiecare voi monta cate o rezistentza pt disiparea caldurii
    –doresc si amperaj mic pe circuite asa ca masura de protectie
    Multumesc

    Reply
    • Nu vad rostul pentru care, pentru aplicatia ta, ai vrea sa legi rezistentele alea in serie. Logic cred ca ar fi sa le legi numai in paralel. Considerand ca toate rezistentele tale sunt la fel, daca pui doua, puterea termica va fi dubla, daca pui 3, puterea va fi tripla si asa mai departe.

      Cred ca faci o confuzie: tu prin termorezistente intelegi rezistente electrice care transforma energie electrica in energie termica (caldura) ? Daca-i asa, te inseli, termorezistentele sunt rezistente a caror valoare se modifica foarte mult odata cu modificarea temperaturii.

      Si apoi, “masura de protectie” la ce ?

      P.S. data viitoare te rog sa investesti mai mult timp cand iti scrii mesajul, ca sa pot intelege si eu mai usor ce vrei sa spui.

      Reply

Leave a Reply to fanel Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.