Încărcător liniar pentru acumulatori auto de 12V

Încărcător liniar pentru acumulatori auto de 12V - HobbytronicaBine te-am găsit !

Utilizatorii de încărcătoare pentru acumulatori auto nu au decât rar pregătire tehnică şi din acest motiv merg în general pe principiul “nu văd/înţeleg cu ce este mai bun aparatul X decât aparatul Y, aşa că o să-l aleg pe cel mai ieftin”. Această stare a lucrurilor a stimulat invadarea pieţei de încărcătoare cu produse care au un raport preţ/calitate neaşteptat de mic. Primul exemplu care îmi vine acum în minte este cel al unui încărcător din gama 25-50 Euro care deşi era declarat că fiind capabil de un curent de încărcare de 8 A, la măsurători (pe un acumulator nou şi complet descărcat) nu reuşea să genereze decât puţin peste 3 A.

Aşadar, nu este de mirare că mulţi utilizatori sunt dezamăgiţi de performanţele încărcătoarelor ieftine. Dacă şi tu eşti unul dintre ei, nu-ţi rămâne decât să cumperi un încărcător mai scump sperând că va fi unul suficient de bun sau să-ţi construieşti singur unul proiectat să îndeplinească exact aşteptările tale. Dacă te interesează ultima variantă, vreau să-ţi propun astăzi o schemă de încărcător pentru acumulatori auto pe care am proiectat-o având în minte un raport optim între complexitate şi performanţe.

  • Consideraţii de proiectare;
  • Schema de încărcător liniar pentru acumulatori auto de 12V;
  • Stabilizatorul de tensiune serie;
  • Circuitul de reglare a curentului;
  • Evaluarea stării de “încărcare completă”;
  • Recomandări de construcţie.
Consideraţii de proiectare

Aşa cum am spus şi în alte articole, astăzi se tinde spre utilizarea surselor în comutaţie în defavoarea celor liniare. Cu toate acestea, în articolul de faţă m-am gândit să abordez o schemă de încărcător liniar, care în ciuda randamentului mai scăzut este mai simplu de construit. Oricum, stai pe aproape pentru că în viitor intenţionez să îţi propun şi o schemă de încărcător în comutaţie.

Revenind la subiectul de astăzi, o problemă frecvent întâlnită la încărcătoarele ieftine este faptul că prezintă riscul supraîncărcării (fierberii) acumulatorului. În contrast, m-am gândit ca schema mea să permită acumulatorulului pus la încărcat să se “simtă” exact ca pe maşină, adică să nu fie expus niciodată la tensiuni mai mari de 14 Vcc.

Dacă vom consulta literatura de specialitate vom observa de multe ori o recomandare comună: încărcarea corectă a acumulatorilor auto se face folosind un curent de încărcare de maxim 10% din capacitatea declarată (de exemplu: pentru un acumulator de 100 Ah curentul maxim de încărcare ar trebui să fie de maxim 10 A). Pentru a respecta şi această condiţie, m-am gândit să imprementez în schema mea un reglaj prin care utilizatorul să poată regla curentul maxim de încărcare în funcţie de capacitatea acumulatorului pus la încărcat.

Nu în ultimul rând, m-am gândit că în general lumea foloseşte acumulatori de cel mult 100 Ah, aşa că nu ar avea rost ca schema să fie capabilă de curenţi de încărcare mai mari de 10 A.

Acestea au fost în mare considerentele principale de care am încercat să ţin cont în proiectarea schemei. Hai acum să vedem ce a ieşit.

Schema de încărcător liniar pentru acumulatori auto de 12V

Schema în discuţie este prezentată în figura 1 şi are la bază o configuraţie de stabilizator de tensiune serie cu limitare de curent reglabilă. Tensiunea de ieşire este de maxim 14 Vcc, iar curentul maxim de ieşire poate fi reglat din potenţiometrul R14 în gama 3,5-10 A (ceea ce corespunde unei game de acumulatori de la 35 la 100 Ah). Schema poate fi folosită şi pentru încărcarea unor acumulatori cu capacităţi mai mari de 100 Ah, însă timpul de încărcare va fi, bineînţeles, mai mare. În următoarele 3 subcapitole voi descrie funcţionarea schemei şi rolul componentelor, descriere care poate fi mai greu de digerat dacă eşti începător. Aşa că dacă te interesează în principal utilizarea schemei, poţi să sări direct la subcapitolul unde vorbesc despre recomandări de construcţie.

Figura 1. Schema incarcator liniar pentru acumulatori auto de 12Vcc - Hobbytronica

Figura 1. Schema de încărcător liniar pentru acumulatori auto de 12V (click pe imagine pentru a o mări).

Stabilizatorul de tensiune serie

Stabilizatorul serie despre care vorbeam mai sus are la bază circuitul integrat IC1 (de tip TL431) care comandă tranzistoarele T4, T5, T6, T8 şi T9. IC1 este folosit ca şi amplificator de eroare care supraveghează valoarea tensiunii de ieşire prin intermediul divizorului rezistiv format din R9 şi R10. Valorile lui R9 şi R10 au fost alese astfel încât IC1 să comande la ieşire o tensiune de 14 Vcc. Dacă tensiunea de ieşire ar tinde să crească sau să scadă sub 14 Vcc, IC1 ar creşte sau ar reduce curentul prin T4, care la rândul lui ar creşte sau ar reduce corespunzător curentul prin T5, T5, T8 şi T9. Condensatorii C8 şi C9 au ca scop reducerea probabilităţii de intrare a circuitului în autooscilaţie. R7 are rolul de a limita curentul maxim prin IC1 (pentru a-l proteja de situaţiile anormale/accidentale în care curentul prin el ar tinde să depăşească valoarea maximă precizată în datasheet). R6 şi R8 au rolul de reduce amplificarea în curent a tranzistoarele T4, T5, T6, T8 şi T9, îmbunătăţind astfel stabilitatea schemei (reducerea tendinţei de autooscilaţie). R11, R15, R16 şi R17 asigura egalizarea curenţilor care circulă prin T5, T6, T8 şi T9.

Circuitul de reglare a curentului

În schema din figura 1 observăm un amplificator operaţional LM358 (notat cu IC2A) care primeşte pe cele două intrări căderea de tensiune de pe R17. Conform legii lui Ohm, căderea de tensiune de pe R17 este proporţională cu curentul care trece prin ea şi implicit cu curentul de ieşire al încărcătorului. IC2A amplifică diferenţa dintre tensiunile aplicate pe cele două intrări ale sale iar rezultatul îl aplică bazei tranzistorului T7. Astfel, cu cât căderea de tensiune de pe R17 este mai mare, cu atât mai puternic va fi curentul care îl introduce ieşirea lui IC2A în baza lui T7. Observăm că între colectorul lui T7 şi masă sunt conectate rezistenţele R13, R12 şi potenţiometrul R14. Asta înseamnă că atunci când prin T7 circulă un anumit curent, pe rezistenţele R13, R12 şi pe potenţiometrul R14 apar anumite tensiuni.

Rezumând, toate componentele despre care am vorbit în acest subcapitol alcătuiesc un “senzor” de curent, în care:

  • semnalul de intrare ar fi căderea de tensiune de pe R17;
  • semnalul de ieşire ar fi căderea de tensiune care apare pe rezistenţa echivalentă a grupului R13, R12 şi R14;
  • sensibilitatea senzorului este dată de raportul dintre rezistenţa echivalentă a grupului R13, R12 şi R14 şi rezistenţa R19.

R18 rol de polarizare a intrării neinversoare. În acelaşi timp ajută la egalizarea curenţilor care intră în cele două intrări ale lui IC2A şi implicit ajută la reducerea erorilor de offset. Pentru atingerea acestui scop R18 trebuie să aibă aceeaşi valoare cu R19.

În continuare, pentru a putea limita curentul de ieşire, semnalul de la ieşirea “senzorului” de curent este ajustat cu potenţiometrul R14 şi aplicat prin R5 tranzistorului T10. Atunci când din anumite motive curentul de la ieşirea încărcătorului tinde să crească peste valoarea reglată din potenţiometrul R14, tranzistorul T10 se deschide şi “fură” din semnalul de comandă pe care IC1 îl foloseşte pentru a comanda tranzistoarele T5, T5, T8 şi T9. Cât “fură” ? Păi atât cât trebuie pentru ca valoarea curentului de ieşire să nu depăşească valoarea reglată din potenţiometrul R14. Bineînţeles, atât timp cât circuitul de reglare a curentului intervine asupra semnalului de comandă creat de IC1, tensiunea de ieşire va fi mai mică de 14 Vcc.

Valorile rezistenţelor R13, R12, R19, precum şi a potentiometrului R14 au fost alese astfel încât utilizatorul să poată limita curentul de ieşire între circa 3,5 şi 10,5 A. Rezistenţa R5 şi condensatorul C7 realizează un filtru trece-jos care are rolul de a reduce viteza de reacţie a circuitului cu scopul de a reduce, din nou, tendinţa de autooscilaţie a schemei.

Pentru buna funcţionare a amplificatorului operaţional, acesta trebuie alimentat la o tensiune ceva mai mare decât tensiunile aplicate pe cele două intrări ale sale. Din acest motiv, IC2A este alimentat dintr-un circuit ridicător de tensiune compus din:

  • un oscilator de tip astabil realizat cu T1, T2, R1, R2, R3, R4, C3 şi C4;
  • un dublor de tensiune realizat cu D1, D2, D3, C1, C2 şi C5.
Evaluarea stării de “încărcare completă”

În mod obişnuit (a se citi fără aparatură dificil de procurat/folosit) evaluarea stării de încărcare a acumulatorilor auto se face măsurând (în timpul încărcării) tensiunea de la bornele lor, mergând pe principiul: “dacă tensiunea de la borne a trecut de 13,5 – 14 Vcc, acumulatorul este în cea mai mare parte încărcat”. În acest scop, am adăugat în schemă un circuit de tip “detector de prag” care atunci când tensiunea de la ieşirea încărcătorului depăşeşte circa 13,8 Vcc, aprinde un led (LED 1). Circuitul detector de prag este realizat tot cu un TL431 (IC3 din figura 1). Valoarea tensiunii de aprindere a led-ului LED 1 este dată de valorile rezistenţelor din divizorul rezistiv realizat cu R20 şi R21. Rezistenţa R22 asigură limitarea curentului prin led la un maxim de circa 10 mA. IC1 are circuite interne care mereu consumă un anumit curent care ar putea provoca aprinderea slabă a led-ului LED 1 chiar şi la tensiuni de ieşire mai mici de 13,8 Vcc. Din acest motiv, am adăugat în circuit rezistenţă R23, care pentru curenţii de repaos consumaţi de IC3 prezintă o cădere de tensiune inferioară tensiunii minime de aprindere a led-ului LED 1.

Recomandări de construcţie

În figura 2 ţi-am pregătit şi o variantă de PCB pentru schema din figura 1. În figura 3 ai o modelare 3D a cablajului, asta pentru a avea o idee despre cum ar arăta PCB-ul dacă ai alege să ţi-l faci apelând la o firma specializată. Nu te grăbi să o copii acum layout-ul PCB-ului pentru că la sfârşitul articolului vei găsi un link către o arhivă cu toate datele necesare realizării acestui montaj.

Figura 2. Pozitionarea componentelor pe layout-ul PCB-ului - Hobbytronica

Figura 2. Poziţionarea componentelor pe layout-ul PCB-ului

Figura 3. Modelul 3D al PCBului - Hobbytronica

 Figura 3. Modelarea 3D a PCB-ului

În primul rând hai să vorbim despre transformatorul de alimentare. Pentru ca schema să poată oferi un curent de încărcare de maxim 10 A, trebuie să foloseşti un transformator de minim 180 W sau şi mai bine, unul de 200 W. Tensiunea de ieşire a acestuia trebuie să fie de minim 12 Vca. În acelaşi timp, tensiunea de ieşire nu ar trebui să depăşească 14-15 Vca pentru că în caz contraz va trebui să faci eforturi “scumpe” pentru răcirea tranzistoarelor de putere (T9, T6, T8 şi T5). Bineînţeles, schema poate merge fără probleme şi cu transformatoare de putere mai mică, cu condiţia să ajustezi din potenţiometrul R14 un curent maxim de ieşire care să fie mai mic decât curentul maxim pe care îl poate da transformatorul tău.

Siguranţele fuzibile de 10 A necesită socluri mai scumpe şi mai greu de găsit şi de aceea nu am inclus în schemă şi nici în PCB nici un fel de siguranţă fuzibilă. Pentru a nu rămâne fără protecţia unei siguranţe fuzibile, îţi recomand (ba chiar insist 🙂 ) să foloseşti o siguranţă fuzibilă de 2-3 A înseriată cu primarul transformatorului.

Tranzistoare T4, T9, T6, T8 şi T5 trebuie obligatoriu montate pe un radiator de răcire prin intermediul unui profil din aluminiu în formă de L. O latură a profilului este montată între PCB şi tranzistoare, iar cealaltă latură este montată pe radiatorul de răcire. Laturile „L“-ului trebuie să fie de minim 15X15 mm, iar grosimea profilului trebuie să fie de minim 2 mm. Dacă doreşti să foloseşti un radiator mai mic decât cel recomandat de mine în arhivă de mai jos, îţi recomand să montezi pe radiator unul sau chiar două ventilatoare de 80x80x25 mm (precum cele de prin sursele de PC).

Deşi în figura 2 puntea redresoare PR1 apare ca fiind montată pe PCB, eu îţi recomand să o montezi pe radiator şi să o conectezi la PCB folosind fire cu secţiunea de 1-1,5 mm2, evitând ca lungimea acestora să fie mai mare de 10 cm.

Tranzistoarele care vin montate pe radiator (T4, T9, T6, T8 şi T5) trebuie neapărat izolate folosind foiţe de mică şi şaibe izolante (cele care se montează între şurubul de montare şi capsula tranzistorului). Foiţele de mică trebuie acoperite pe ambele părţi cu un strat subţire de vaselină siliconică. În ceea ce priveşte montarea punţii redresoare PR1, în acest caz nu mai este nevoie de folosirea unei foiţe de mică ci doar de acoperirea zonei de contact cu radiatorul cu un strat subţire de vaselină siliconică.

Ai grijă că rezistenţele R15, R17, R16, R11 şi R8 să aibă puterea specificată în schemă. În caz contrar, te aşteaptă un nor de fum 🙂 .

Cablurile de legătură dintre ieşirea încărcătorului şi acumulator trebuie să fie de minim 4-5 mm2 şi nu mai lungi de 1,5-2 m. În caz contrar, cea mai mare parte a energiei de încărcare se va pierde, aiurea, pe cablu.

Potenţiometrul R14 trebuie să fie de tip LINIAR şi recomand să fie montat undeva pe un panou pe care să poţi adaugă şi o scală gradată în [AH]. La poziţia minimă a potenţiometrului vom şti că schemă limitează curentul de ieşire la circa 3,5 A iar la poziţia maximă la circa 10 A. Cu alte cuvinte, pentru acumulatori de 35 Ah potenţiometrul ar trebui să fie reglat la minim, pentru acumulatori de 65 Ah potenţiometrul ar trebui să fie pe la mijloc, pentru acumulatori de 100 Ah potenţiometrul ar trebui reglat la maxim.

Conectorii CON1 şi CON2 trebuie montaţi cu găurile de introducere a firelor orientate spre interiorul PCB-ului.

Dacă alegi să faci manual PCB-ul, nu este nevoie să-l faci dual-layer (pe cablaj dublu placat) pentru că sunt foarte puţine trasee pe faţă superioară (cea pe care sunt montate componentele). Intenţionat am făcut traseele de pe faţă superioară drepte pentru a putea fi uşor realizate cu fire trase pe deasupra (strap-uri).

În sfârşit, led-ul LED 1 trebuie montat undeva la vedere. Aşa cum am spus şi mai sus, interpretarea stării lui este simplă: atunci când acesta se va aprinde vei şti că acumulatorul este încărcat în proporţie de cel puţin 85-90%.

Gata ! Am ajuns la sfârşit ! Sper că nu ai adormit până acum, plictisit de atâtea detalii :). Am încercat să dau cât se poate de multe instrucţiuni despre punerea în funcţiune a acestei scheme însă chiar şi aşa riscul să fi uitat ceva important nu este complet eliminat. Aşa că pentru orice întrebări legate de acest proiect, nu ezita să mă contactezi.

Ah, era să uit ! Click aici pentru a descărca arhiva cu fişierele necesare realizării PCB-ului din figura 2.

Şi bineînţeles, dacă ţi-a plăcut acest articol distribuie-l în reţeaua ta de prieteni.

Cu bine,

Ciprian

58 thoughts on “Încărcător liniar pentru acumulatori auto de 12V

  1. Salut, spune-ai la un moment-dat in comentarii ca vei regandi schema si o vei face mai accesibila si va cuprinde si puntea in pcb … daca ai reusit, mi-o poti trimite si mie pe mail te rog? pcswpv@gmail.com. Multumesc

  2. Salut Ciprian. Te-as ruga, daca poti ,sa-mi dai schema unui alimentator pentru surubelnita electrica BOSCH tip AL60DV1411. Cu stima, Botezatu

  3. In primul rand te felicit pentru sait,foarte interesant si practic totodata.Foarte important la incarcarea unei baterii mentinerea in parametri al curentului de incarcare.Vreau sa intreb daca ai realizat-o practic(tinand cont ca ultimul comentariu e din 2015)iar atunci spuneai ceva de realizarea de catre tine a cablajului.Astept un raspuns,daca nu te deranjeaza pe e-mail ( micu_gelu@yahoo.com ).Multumesc !

  4. Salut Ciprian,
    Foarte interesant acest site cu subiectele pe care le abordezi aici.
    Vreau sa te intreb daca ai “cizelat” aceasta schema de incarcator si daca este functionala in final.
    Spun aceasta deoarece am citit comentariile si am inteles ca nu era forma finala.
    Eu vreau s-o experimentex, dar nu stiu forma finala. Poti sa ma ajuti in acest sens?
    Adica , daca ai modificat-o doresc sa te rog sa mi-o trimiti pe adresa de email olescu_ion@yahoo.com.
    Sa ai o zi buna si inca odata multe felicitari pentru site.

    Cu stima .

  5. Am refacut schema am pus r6 la locu lui am eliminat r7 si am scurcircuitat capetele si acum se regleaza din potentometru de la 4v pana la 5.6 tensiune in gol.ce se intampla trebui inlocuit si bd ul a suferit un scurcircuit cu eliminarea lui r6 ?

    • Reglajul din semireglabil nu ar trebui sa influenteze cu nimic functionarea in gol pentru ca el regleaza valoarea la care este limitat curentul de iesire. Verifica valorile componentelor, de exemplu daca nu ai montat rezistente de alta valoare.

  6. Cum sa iti explic.Am inlocuit bd136 cu 135 Baza am lasat o aceeasi si am inversat emitatoru si colectoru intre ele.Am eliminat r6 si am scurtcircuitat capetele.Am alimentat montaju cu un traf de upc care scoate cu puntea undeva la 15,5v cc fara condensatori.Am pus la iesrea circuitului un motoras de bormasina si multimetru si din potentiometru nu se regleaza nimic.altceva nu stiu ce sa mai zic.Poate fi cauza lm358? o fi fost afectat de bd136?

    • Am scris gresit. R7 trebuie eliminat, nu R6.

      Imi pare rau de aceste greseli dar partea buna este ca ele imi arata ca trebuie sa abordez altfel lucrurile. Mai precis, m-am decis sa nu mai public scheme decat dupa ce le realizez si eu practic. Asa cum ti-am zis, am rafinat schema de mai sus, dar nu o public pana nu imi gasesc timp sa o realizez practic ca sa stiu ca merge 100% sigur.

      P.S. daca esti interesat sa o testezi tu, iti pot trimite schema pe e-mail.

      • Salut Ciprian,
        Felicitari pentru site in primul rand.
        O sa ma apuc personal sa fac schema. Am si experienta si tot ce este necesar fara probleme. Eventual voi face si o schema si circuit imprimat in Eagle si ti-l voi trimite.
        Totusi trimite-mi si mie schema pe mail ca sa nu ma apuc sa umblu aiurea. In prima parte va fi pe breadbord pentru o lucrare mai rapida si modificari fara mari batai de cap.
        O sa fac si o mica filmare daca te-ar interesa fara nici un interes de copyright…nu sunt genul :).
        O zi buna.

  7. Am sa incerc inlocuirea pnp-ului cu npn si eliminarea lui R6 sa vad ce se intampla.Distractie placuta

    • Salut.

      Am regandit-o si am facut o varianta mai simpla si mai buna. Si care are si siguranta si punte redresoare pe PCB, iar puntea redresoare este pozitionata astfel incat sa poata fi montata usor pe acelasi radiator cu tranzistoarele de putere. Acum trebuie doar sa-i scriu un articol (adica sa-l modific pe acesta).

      Insa daca tu te-ai apucat deja de varianta asta, asa cum spuneam, T4 trebuie sa fie de fapt de tip NPN (de ex. BD135), si trebuie conectat inversand emitorul cu colectorul intre ele (adica baza ramane conectata la colectorul lui T10, insa colectorul vine legat la colectoarele lui T5, T6, T7 si T8, iar emitorul la bazele acelorasi tranzistoare.

      Pe langa asta, R6 dispare (capetele ei sunt scurcircuitate).

      Eu trebuie sa plec in concediu asa ca va mai dura vreo 2 saptamani pana voi publica noua varianta.

  8. Am verificat amanuntit circuitul si totu pare a fi ok.Am sa incerc inlocuirea lui LM358 cu toate ca sunt noi toate componentele.Poate fi vro problema inlocuirea tranzistorilor bc546 cu 2222a?

    • Ambele tranzistoare sunt bune.

      Schema nu a fost realizata practic ci doar proiectata si simulata intr-un soft de simulare. M-am uitat acum mai atent si mi-am dat seama ca am facut o greseala in desen. T4 trebuie sa fie de tip BD139 si iar emitorul si colectorul acestuia trebuie inversate (unul in locul celuilalt).

      O sa verific maine fisierul cu simularea sa vad daca nu mai sunt si alte greseli si dupa voi publica atat schema si si cablajul corect.

      Imi pare rau pentru eventualele probleme create.

  9. Am terminat de facut in sfarsit montajul.Dar din pacate nu merge.Este alimentat de un transformator de UPC de 16vca.cand il conectez la schema am undeva la 21vcc nu inteleg dc pt ca am facut proba doar cu traful si cu puntea si imi da 16,5vcc cu 0,5v mai mult decat in ca.rezistenta R7 incepe sa se incalzeasca ft rau si din potentiometru nu se ajusteaza nimic.Ce poate fi de vina.stie careva daca schema este chiar functionala?

    • Cand masori o tensiune alternativa cu un aparat obisnui, acesta iti afiseaza valoarea RMS (sau medie, ca sa o zic babeste). Daca insa redresezi acea tensiune, condensatorii de filtrare se vor incarca la valoarea de varf a tensiunii tale, adica in cazul tau, la 21Vcc.

      Din moment ce nu stiai ce am spus mai sus deduc ca esti incepator. Nu e nimic rau in asta, dar din acest motiv sunt mari sanse sa fi facut greseli in montaj. Citeste cu atentie articolul si verifica sa nu ai greseli in montaj (sau sa nu ai componente defecte sau legate gresit).

  10. Eu m-am exprimat ca nu am inteles ce am incercuit .Adica iti spuneam tie ca aia nu am inteles.Nu ca nu stiu eu ce am incercuit.Dar acum banuiesc ce vrea sa spuna.Am terminat si eu de pus piesele pe cablaj mai am de pus in carcasa si sa pun o rezistenta de 10k/2w pe care nu am avuto,cam asa arata https://postimg.org/image/6cuw7b68j/.Mai ramane sa ii fac proba o sa fie alimentat de un traf de UPS.

    • Daca ai de gand sa folosest incarcatorul la curenti mari (peste 4-5A) ar trebui sa folosesti un radiator mai mare.
      Apoi, firele cu care ai legat tranzistoarele sunt lungi si par si subtiri. Asta inseamna ca la cei 0.22 ohmi pusi in emitoare se va aduna si rezistenta acestor fire ceea ce va modifca limitele de reglaj ale curentului de incarcare.

  11. Nici nu am fost atent ca este PNP.Am sa ii schimb cu 2N2222.Si ce pot face ca rezistente de 0,22/5w nu am gasit o sa afecteze?nu am inteles exact ce am incercuit in schema la secundar traf acolo intra si iee pe cealalta parte fara nici o legatura in schema.

    • Daca pui 0.25 in loc de 0.22 o sa ai alte limite de reglaj ale curentului de incarcare insa de mers ar trebui sa mearga.

      Daca nici tu nu ai inteles ce ai incercuit atunci eu nici atat nu am inteles :).

  12. In primul rand vreau sa te felicit pentru tot ce faci.BRAVO
    Vreau sa spun ca sunt in desfasurare cu proiectul acesta am strans piesele necesare realizari dar am si cateva care le am inlocuit il lipsa de cauza si vreau sa iti cer sfatul.
    BC546 am inlocuit cu 2n2907 si rezistentele R11 R15 R16 R17 cu 0,25/5w
    Si mai exista ceva ce nu am inteles https://postimg.org/image/nmnmqphcb/ intra si iese fara nici o legatura in circuit

    • BC546 e NPN iar 2N2907 e PNP, deci nu le poti pune unul in locul celuilalt.
      Daca schimbi valoarea acelor rezistente de la 0.22 ohmi la 0.25 ohmi se vor modifica putin limitele in care poti regla curentul de incarcare.
      Ce nu ai inteles din imaginea aceea ?

  13. Cipri am facut o tampenie.am imprimat pe cablaj Layout Incarcator (vazut dinspre fata cu lipituri).pot sa mai fac ceva sau trebui sa il refac Layout Incarcator (vazut dinspre fata cu componente)?

    • Salut !

      Eu in locul tau as face altul. Ma astept la mai multa munca sa pui piesele invers pe un cablaj facut cu layout-ul inversat decat sa faci din nou un cablaj bun.

  14. ziceam sa il redimensionez la dimensiunile necesare pentru ca eu il deschideam cu adobe pdf si imi apareafoarte mare scos asa la imprimanta

    • Unde anume ai cautat ?

      Il poti inlocui cu orice NPN de mica putere care suporta minim 100mA si are un factor de amplificare in curent de minim 100.

  15. Salutare.Ciprian imi poti da te rog dimensiunile PCB-ului,si daca e poate un program ceva cu care sa o pot aduce la dimensiunile dorite.Multumesc

    • Salutare !

      Scrie in figura 2: 100/70mm :).

      Cu adica sa reduci dimensiunile PCB-ului ? Sa-l reproiectezi ca sa iasa mai mic ? Daca de asta zici, afla ca PCB-ul e proiectat in Eagle Cadsoft.

  16. Salutare!
    Am masurat si partea de oscilator nimic in neregula. ma gandesc o fi de la acumulator care nu lasa sa intre un curent mai mare (poate este sulfatat iremediabil sau vreun element in scurt).
    E normal sa se incinga R7 cand nu este conectat acumulator la incarcator? ( vad ca acum nu se mai arde l-am lasat ceva mai mult fara acumulator, dar totusi se incinge incat nu poti tine mana pe el, 80 si ceva de grade)
    Intre masa si colector T10 =17.56 v, e normal?
    pe C1 nu vrea mai mult de 16.4V
    Intre R9-R10 si masa este 2.5V aprapiata de valaoarea de 3v care zic eu este in regula.

    • Atunci cand schema e in gol, tensiunea pe intrarile operationalului devine mai mare decat cea de alimentare (cei 16.4V de pe T1) si atunci operationalul o ia razna. Tocmai de aceea am pus in schema acel oscilator cuplat cu dublor de tensiune: pentru a alimenta tot timpul operationalul cu o tensiune mai mare decat tensiunea aplicata pe oricare din cele doua intrari.

      Deci, da, e normal sa se incinga R7 cand schema e fara sarcina si cand oscilatorul nu merge.

      Daca R9 chiar are 4,7 kiloohmi si R10 are 1 kiloohm, atunci nu e normal sa ai 17 V pe T10

      Zi-mi ce alte componente ai mai schimbat fata de tipurile pe care le-am prevazut eu in schema. Eventual trimite-mi pe mail niste poze clare atat cu fata montajului cat si cu spatele acestuia sa vad daca imi sare ceva in ochi.

  17. P.S. am uitat sa specific rezistenta se incinge numai atunci cand NU este conectat acumulatorul, cand este conectat se incalzeste putin. Din masuratori cu termometru in infrarosu mi-a rezultat o temp de 80-85 C in 50 de secunde (mai mult nu las sa nu mai iasa fum initial am folosit o rezistenta de 100 ohm si 0.5w :)).

  18. Deci… intre pct R9-R10 si masa = 2.5 v, intre masa si colector T10 =17.56 v. A mai ramas de verificat oscilatorul (T1, T2) care nu sunt in scurt maine ii dezlipesc de pe placa si ii verific cu multitester-ul.
    Nu sunt din Iasi sunt din Bucuresti, sincer imi place mai mult Iasi-ul poate ma mut spre batranete…

    Multumesc!

  19. Salut, multumesc de ajutor!
    M-a derutat pt ca in link-ul catre magazin erau in kilo
    Am masurat C 6 = 17.4V.
    C 5 = 15. 92 V
    iesire cu C7 in scurt 16,4V
    iesire fara scurt la fel
    C1 = 16,4V
    am verificat toate componentele, par a fi in regula ( in circuit)

    • In primul rand multumesc pentru ca mi-ai semnalat acea greseala. Am corectat-o acum.

      Apoi, ce tensiune ai intre masa si punctul dintre R9 si R10 ? Ar trebui sa fie un 2.9 V.
      Ce tensiune ai intre colectorul lui T10 si masa ?

      Intre timp, verifica cu atentie circuitul oscilatorului. Daca pe C1 ai doar 16 V cel mai probabil oscilatorul nu oscileaza. Verifica sa fie corecte conexiunile, sa nu ai scurcircuite sau lipituri imperfecte, componentele sa aiba valorile corecte.

      P.S. esti cumva din Iasi 🙂 ?

  20. La multi ani!
    Am facut si eu acest proiect, nu este perfect functional, m-a derutat in schema R6 si R7, nustiu pana la urma valoarea lui R6 este 220 ohm sau k ohm eu am pus 220 ohm si la R7 este 100 ohm sau kilo? eu am pus 100 ohm, in locul tranzistorilor TIP 41C am folosit BD243 C.
    Cum se comporta: se incinge R7 (pana la carbonizare) desi este de 5w sau 4w puterea nu se micsoreaza sau creste la rotirea potentiometrului liniar R14. ( am pus un amper-metru in serie cu bateria) Transformatorul folosit este luat de la o sursa ups 14.4 – 15 v masurat in gol puterea nu o stiu exact oricum in jurul a 10 A. Imi poti da un sfat nu stiu ce sa-i mai fac am incercat toate combinatiile daca pun la ambele valoarea in kilo nu mai da nimic max 70-80 mA.
    Multumesc!
    La mai multe articole!!!

    • La multi ani si tie !

      Cu ce te-au derutat R6 si R7 ? Valorile lor sunt trecute clar in schema: R6 – 220 (ohmi) iar R7 – 100 (ohmi). Unde apare si “k” inseamna ca e vorba de kiloohmi, unde nu apare, este vorba doar de ohmi.

      Ma indoiesc ca daca R7 se incinge asa de tare era de 100 de ohmi. Dupa calcule, chiar daca ai fi pus R7 direct intre plusul si minusul redresorului pus in secundarul transformatorului, nu ar fi trebuit sa ai mai mult de 4W disipati. Deci rezistenta care ai folosit-o pe post de R7 probabil are mult mai putin de 100 de ohmi (cel mai bine ia si masoar-o cu un aparat de masura).

      Incearca urmatoarele:
      – verifica toate componentele semiconductoare (diode si tranzistoare) sa vezi daca nu s-a defectat vreuna intre timp. Daca gasesti ceva stricat, inlocuiesti;
      – verifica toate rezistentele sa aiba valorile corecte. Se intampla adeseori sa incurci anumite rezistentele intre ele.
      – alimenteaza montajul printr-o rezistenta de 10 – 100ohmi/5w care sa limiteze curentul in cazul care ceva e in neregula si sa eviti astfel sa strici piese;
      – masoara tensiunea pe condensatorul de filtrare (C5 si C6) si zi-mi ce valoare are;
      – scurtcircuiteaza condensatorul C7 si alimenteaza montajul. Daca totul e ok ar trebui sa obtii la iesire circa 14V.
      – verifica tensiunea pe C1. Daca totul e ok ar trebui sa ai cel putin 20 V.
      – revino si raspunde-mi la toate punctele de mai sus.

      • Salut, in gol r7 ajunge in cca 3-4 sec la cca 100 grade, deci nu se încinge bine, se încinge rău 🙂 … in gol scoate aprox. 17V … pt. test am pus un bec de far la ieșire … curentul se limitează foarte foarte puțin (coboară cu cca 1 amper) … citisem ceva mai sus in legătura cu T4, ca ar fi trebuit sa pui BD139 … in cazul asta ar trebui inversat C-E între ele … ceea ce cu cablajul realizat, complet, e ft. incomod …. puntea redresoare (10A in linie) se încinge tot undeva in jur de 100 grade … vorbesc de măsurători exact cu sonda de temperatura ……. dar trecând peste astea in rest, funcționează ……. alte probleme n-am …. recomandări ?!?

    • Asa cum i-am raspuns si altui comentator, o sa incerc sa va ofer si posibilitatea cumpararii cablajului gata facut. O sa anunt pe pagina de facebook cand/cum/ce/cat bla bla bla :).

    • Am observat ca tot mai multa lume imi sugereaza sa ofer si cablajele gata facute. O sa incerc sa va ofer cat se poate de curand si aceasta posibilitate.

Leave a Comment