Cum realizezi înregistrări audio de calitate ?

Cum realizezi înregistrări audio de calitate - abstract articolBine te-am găsit !

Acesta este primul articol cu care începe povestea acestui site şi tocmai de aceea am ales să vorbesc despre primul lucru cu care aş răspunde la întrebarea “ce ţi-ar place să faci în viaţă ?”, şi anume: înregistrări audio de calitate. Această pasiune am descoperit-o accidental, prin adolescenţă, când am constatat cât de interesant este să reascult după ani şi ani vocile unor persoane apropiate sau chiar propria mea voce. Aşadar, pentru mine, înregistrările audio sunt echivalentul călătoriei în timp şi de aceea mă simt mereu motivat să învăţ despre cum să-mi fac această călătorie mai plăcută. Poate şi tu simţi la fel sau poate că nu, însă cert este că înregistrările audio au ca scop principal transmiterea unui mesaj sonor în cele mai bune condiţii. De prea multe ori am auzit scuza cum că “pentru un sunet bun trebuie neapărat o aparatură scumpă, condiţii de studio, lună plină în constelaţia vărsătorului etc”. Urmăreşte-mă în continuare şi vei vedea că dacă înţelegi şi ţii cont de nişte lucruri simple poţi obţine înregistrări audio decente cu aproape orice fel de aparatură. Pe scurt, astăzi vom vorbi despre:

  • Caracteristicile unui sunet de calitate
  • Principalele componente ale unei instalaţii pentru înregistrări audio
  • Sfaturi utile pentru înregistrări audio de calitate
Caracteristicile unui sunet de calitate

Înainte de a-ţi arăta lucrurile de care trebuie să ţii cont pentru a obţine înregistrări audio de calitate, trebuie să înţelegi parametrii care descriu calitatea unui semnal înregistrat.

Fidelitatea. Este un parametru care arată cât de mult seamănă semnalul înregistrat cu semnalul original (cel “auzit” de microfon) sau altfel spus, cât de distorsionat este semnalul înregistrat.

Fiecare aparat, montaj electronic sau chiar simplă componentă electronică prin care trece un semnal electric, transformă o anumită cantitate de energie din semnalul curat în alte semnale care nu seamănă absolut deloc cu semnalul original (curat). Aceste semnale poartă denumirea de distorsiuni şi odată ce au fost create, nu pot fi niciodată scoase din semnalul util. Din acest motiv trebuie de la bun început să obţii înregistrări audio fără distorsiuni audibile. Distorsiunile pot avea mai multe cauze şi prin urmare pot fi de mai multe tipuri, însă despre ele voi vorbi pe larg într-un articol viitor.

Din punct de vedere tehnic, fidelitatea este cel mai frecvent exprimată prin coeficientul de distorsiuni care, într-un mod foarte simplificat, arată cât % din energia semnalului obţinut la ieşire conţine distorsiuni. În ceea ce priveşte valorile pe care le poate lua coeficientul de distorsiuni: sub 0,5 – 1 % sunt practic insesizabile de către ureche, între 1 – 10 % sunt mai mult sau mai puţin acceptabile, iar peste 10% sunt foarte deranjante, afectând parţial sau total inteligibilitatea sunetului respectiv.

Raportul semnal/zgomot (Signal Noise Ratio – SNR).. Când faci înregistrări audio, oricât ar fi de performate echipamentele pe care le foloseşti, pe lângă semnalul captat de sursa ta de semnal, vrei nu vrei, vei avea mereu bonus o porţie de semnale parazite. Prin urmare, raportul semnal/zgomot arată cât de puternice sunt semnalele parazite în raport cu semnalul util. Înainte de dezvoltarea tehnicilor de înregistrare a semnalelor pe suport digital, rar se puteau face înregistrări audio care să depăşească un raport semnal zgomot de 70 dB (adică în care semnalele parazite să fie cu mai mult de 10 milioane de ori mai slabe decât semnalul util). Astăzi însă, înregistrările audio digitale pot trece destul de uşor peste un SNR de 90 dB (semnalul util este de 1 miliard de ori mai puternic decat semnalele parazite). Cu toate acestea, indiferent de calitatea echipamentelor utilizate, amatorii care încearcă să facă înregistrări audio (sau audio-video) rar obţin un raport semnal zgomot mai bun de 50-60 dB.

Leave a Comment