Calculator circuit basculat astabil cu tranzistoare.

În general, atunci când se vorbeşte despre circuitul basculant astabil cu tranzistoare se oferă doar modalitatea de calcul a frecvenţei de oscilaţie (Fosc.=1/1.38*R*C), vorbindu-se doar vag despre cum trebuie alese valorile celorlalte componente. Acest fapt nu este deloc unul minor, deoarece pentru anumite combinaţii de valori ale componentelor montajul pur şi simplu nu funcţionează.

Calculatoarele de pe această pagină sunt realizate astfel încât să ofere rezultate necesare şi suficiente pentru buna funcţionare a circuitului basculant astabil realizat cu tranzistoare.

1. Circuit basculat astabil cu tranzistoare (cu factori de umplere egali).

În figura 1 este prezentată schema circuitului basculant astabil realizat cu tranzistoare NPN, în varianta în care impulsurile obţinute pe cele două ieşiri au perioade (durate) egale.

Figura 1. Circuit basculat astabil realizat cu tranzistoare NPN (licurici electronic). Varianta cu factori de umplere egali
Figura 1. Circuit basculat astabil realizat cu tranzistoare NPN (licurici electronic).
Varianta cu factori de umplere egali.
 

Instrucţiuni de utilizare a calculatorului:

  • introduci valoarea tensiunii de alimentare (în câmpul Valim.). Este de preferat să foloseşti tensiuni de cel puţin 5-6 [V];
  • introduci valorea curentului prin fiecare tranzistor (în câmpul IT). Această valoare se alege în funcţie de curentul cerut de consumatorii pe care intenţionezi să-i conectezi pe cele două ieşiri (OutA şi OutB). De regulă, se obişnuieşte ca valoarea lui IT să fie aleasă undeva între 20 şi 100[mA];
  • introduci factorul de amplificare minim al tranzistorelor (în câmpul β). Această valoare o poţi afla cel mai simplu din datasheet-ul tranzistorului (căutând valoarea minimă a parametrului hfe);
  • introduci valoarea rezistenţei de bază (în câmpul RB);
  • introduci valoarea condensatorului (în câmpul C);
  • click pe butonul Calculează pentru a obţine Datele de ieşire;
  • faci rost de rezistenţe şi condensatori care au valori cât mai apropiate de cele ale lui RB, RC şi C. Evită pe cât este posibil să foloseşti condensatori polarizaţi electrolitici. Dacă totuşi nu ai de ales şi trebuie să-i foloseşti, leagă-i cu bornele “-” (minus) de bazele tranzistoarelor si cu bornele “+”(plus) de colectoare.
  • faci rost de două tranzistoare care suportă curenţi mai mari decât IT şi care au un factor de amplificare cel puţin egal cu cel pe care l-ai introdus în câmpul β;
  • în acest punct ai obţinut valorile tuturor componentelor din figura 1, deci te poţi apuca să construieşti montajul.

Observaţie 1: Dacă în câmpurile Fosc, t şi RC este afişat “Eroare 1“, trebuie să reduci valoarea lui RB, să reduci valoarea lui IT sau să creşti valoarea lui β.

Observaţie 2: Dacă în câmpul RC este afişat “Eroare 2“, trebuie să creşti valoarea lui RB.


Relaţii de calcul folosite:

\dpi{100} \mathbf{F_{osc.}[Hz]=\frac{1}{1,38 \cdot R_{B}[\Omega ]\cdot C[F]}}

\dpi{100} \mathbf{t[s]=\frac{1}{2\cdot F_{osc.}[Hz]}}

\dpi{100} \mathbf{R_C[\Omega ]=\frac{V_{alim.}[V]}{I_T[A]}}


2. Circuit basculat astabil cu tranzistoare (cu factori de umplere inegali).

În figura 2 este prezentată schema circuitului basculant astabil realizat cu tranzistoare NPN, în varianta în care impulsurile obţinute pe cele două ieşiri au perioade (durate) inegale.

Figura 2. Circuit basculat astabil realizat cu tranzistoare NPN (licurici electronic). Varianta cu factori de umplere inegali 
 
Figura 2. Circuit basculat astabil realizat cu tranzistoare NPN (licurici electronic).
Varianta cu factori de umplere inegali.
 


Instrucţiuni de utilizare a calculatorului:

  • introduci valoarea tensiunii de alimentare (în câmpul Valim.). Este de preferat să foloseşti tensiuni de cel puţin 5-6 [V];
  • introduci valorea curentului prin fiecare tranzistor (în câmpul IT). Această valoare se alege în funcţie de curentul cerut de consumatorii pe care intenţionezi să-i conectezi pe cele două ieşiri (OutA şi OutB). De regulă, se obişnuieşte ca valoarea lui IT să fie aleasă undeva între 20 şi 100[mA];
  • introduci factorul de amplificare minim al tranzistoarelor (în câmpul β). Această valoare o poţi afla cel mai simplu din datasheet-ul tranzistorului (căutând valoarea minimă a parametrului hfe);
  • introduci valoarea condensatorului C1 (în câmpul C1) şi al rezistenţei RB2 (în câmpul RB2). Valoarea acestor componente dictează valorea lui t1, adică durata impulsurilor livrate la ieşirea OutA;
  • introduci valoarea condensatorului C2 (în câmpul C2) şi al rezistenţei RB1 (în câmpul RB1). Valoarea acestor componente dictează valorea lui t2, adică durata impulsurilor livrate la ieşirea OutB;
  • click pe butonul Calculează pentru a obţine Datele de ieşire;
  • faci rost de rezistenţe şi condensatori care au valori cât mai apropiate de cele ale lui RCRB1, RB2, C1 şi C2. Evită pe cât este posibil să foloseşti condensatori polarizaţi electrolitici. Dacă totuşi nu ai de ales şi trebuie să-i foloseşti, leagă-i cu bornele “-” (minus) de bazele tranzistoarelor si cu bornele “+”(plus) de colectoare.
  • faci rost de două tranzistoare care suportă curenţi mai mari decât IT şi care au un factor de amplificare cel puţin egal cu cel pe care l-ai introdus în câmpul β;
  • în acest punct ai obţinut valorile tuturor componentelor din figura 2, deci te poţi apuca să construieşti montajul.

Observaţie 1: Dacă în câmpurile Fosc.t1 şi t2 este afişat “Eroare 1“, trebuie să reduci valoarea lui RB1, să reduci valoarea lui IT sau să creşti valoarea lui β.

Observaţie 2: Dacă în câmpurile Fosc.t1 şi t2 este afişat “Eroare 2“, trebuie să reduci valoarea lui RB2, să reduci valoarea lui IT sau să creşti valoarea lui β.

Observaţie 3: Dacă în câmpul RC este afişat “Eroare 3“, trebuie să creşti valoarea lui RB1.

Observaţie 4: Dacă în câmpul RC este afişat “Eroare 4“, trebuie să creşti valoarea lui RB2.

Relaţii de calcul folosite:

\dpi{100} \mathbf{F_{osc.}[Hz]=\frac{1}{t_1[s]+t_2[s]}}

\dpi{100} \mathbf{t_1[s]=0,69\cdot C_1[F]\cdot R_{B2}[\Omega ]}

\dpi{100} \mathbf{t_2[s]=0,69\cdot C_2[F]\cdot R_{B1}[\Omega ]}

\dpi{100} \mathbf{R_C[\Omega ]=\frac{V_{alim.}[V]}{I_T[A]}}


Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul tău de prieteni !

Cu bine,

Ciprian

Leave a Comment